Vasile Cocoş: O persoană fizică poate cere procedura de insolventă după 90 de zile de la data scadenţei unei datorii

„În 2018 a intrat în vigoare Legea falimentului personal, act normativ ce a introdus, ca o noutate pentru țara noastră, insolvența persoanelor fizice. Mai exact, documentul are ca scop instituirea unei proceduri pentru redresarea situației financiare a persoanelor fizice cu datorii și stabilește trei acțiuni ce pot fi folosite de către persoanele aflate în insovență pentru a-și remedia situația”, spune deputatul Vasile Cocoş

Potrivit textului Legii nr. 151/2015, act normativ ce a introdus, pe lângă deja existenta insolvență a persoanelor juridice,insolvența persoanelor fizice, documentul urmărește stabilirea unor metode prin care cei ce au datorii să-și redreseze situația financiară.

„În esență, insolvența unui debitor persoană fizică se “prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori”. Astfel, doar cei ce au datorii mai vechi de trei luni la cel puțin un creditor pot face iniția procedurile de intrare în insolvență. Apoi, actul normativ stabilește și modurile în care poate fi soluționată insolvența persoanelor fizice. Mai exact, persoanele aflate în insolvență pot rezolva această situație în baza unui plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedura simplificată”, mai spune parlamentarul vâlcean.

Astfel, insolvența pe bază de plan de rambursare a datoriilor se poate aplica persoanelor fizice cu datorii mai vechi de 90 de zile, dar a căror situație financiară nu este iremediabil compromisă. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie sa totalizeze 15 salarii minime pe economie.

Aceste persoane pot depune o cerere de deschidere a procedurii de insolvență la comisia de insolvență competentă, document ce trebuie să cuprindă motivele care au determinat această situație, datoriile acumulate, acțiunile judiciare deschise împotriva persoanei respective, încercările de negociere a eșalonării datoriilor, statutul civil și profesional, cuantumul veniturilor încasate pe ultimii trei ani, cât și al veniturilor preconizate pentru următorii trei ani, bunurile pe care le deține, conturile bancare, sumele de recuperat de la rău-platnici, litigiile în curs sau finalizate și existența sau nu a unor condamnări pentru evaziune fiscală sau fals.

După cum stabilește Legea nr. 151/2015, la această cerere se anexează dovezi cu privire la situația profesională (angajat sau șomer) a datornicului, dovada faptului că nu a fost concediat din motive ce îi pot fi imputate și că a făcut toate demersurile pentru obținerea unui loc de muncă, documente care să ateste veniturile, copii ale declarațiilor fiscale pentru ultimii trei ani, un extras de cazier judiciar și cazier fiscal la zi, un raport recent de la Biroul de Credit și o propunere de plan de rambursare.

Apoi, în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii, comisia de insolvență o poate admite și dispune deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, desemnând și un administrator al procedurii.

Pe de altă parte, comisia poate respinge cererea și să constate că situația financiară a datornicului este iremediabil compromisă, caz în care, cu acordul acestuia, va sesiza instanța pentru deschiderea procedurii de insolvență prin lichidare de active sau în formă simplificată.

Un prim efect al deschiderii procedurii de insolvență pe baza unui plan de rambursare este că se suspendă provizoriu toate executările silite începute, dar nu pentru mai mult de trei luni. Apoi, va fi numit un administrator al procedurii, persoană care notifică creditorii cu privire la numirea sa, solicitându-le o informare cu privire la cuantumul și tipul creanței împotriva averii debitorului și elaborează tabelul preliminar de creanțe.

Urmărul pas îl reprezintă elaborarea planului de rambursare a datoriilor, prin care datornicul, împreună cu administratorul judiciar, propune achitarea acestora. Cota de acoperire a creanțelor prin planul de rambursare trebuie să fie mai mare decât cota de acoperire ce ar putea fi obținută prin lichidarea bunurilor datornicului.

O serie de datorii nu pot fi eșalonate, reduse ori șterse în cadrul procedurilor de insolvență, cum ar fi obligațiile legale sau convenționale de întreținere sau obligațiile rezultate din atragerea răspunderii penale și contravenționale.

Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an. Comisia de insolvență face o evaluare a fezabilității planului, iar planul este aprobat dacă creditorii reprezentând minimum 55% din valoarea totală a creanțelor și 30% din valoarea creanțelor ce beneficiază de cauze de preferință au votat în favoarea acestuia.

Conform Legii nr. 151/2015, de la data aprobării planului de rambursare se suspendă toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor, curgerea dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere și altele, cu exceptia creanțelor care beneficiază de cauze de preferință.

Pe toată durata procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, datornicul are obligația să coopereze cu comisia de insolvență și cu administratorul judiciar, să efectueze plățile către creditori la termenele stabilite în planul de rambursare a datoriilor, să comunice administratorului o situație trimestrială cu privire la executarea planului de rambursare, să informeze administratorul procedurii cu privire la obținerea oricăror venituri suplimentare față de nivelul estimat în planul de rambursare și să informeze administratorul, în termen de cinci zile, cu privire la orice schimbare a domiciliului sau a reședinței principale.

Totodată, datornicul poate încheia, fără acordul administratorului, orice acte referitoare la bunurile neurmăribile, precum și orice acte care sunt necesare pentru întreținerea sa și a persoanelor aflate în întreținerea sa, în limita cheltuielilor aprobate pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil, dar nu poate contracta noi împrumuturidecât cu acordul comisiei de insolvență, sesizată de administratorul procedurii, și numai pentru rezolvarea unei situații grave și urgente de pericol pentru viața sau sănătatea sa ori a celor aflați în întreținerea acestuia.

Deputat PSD, Vasile Cocoş

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *