Sunt 7 Zone Turistice în Vâlcea care trebuie neapărat vizitate. Obiective naţionale de Turism

Şoseaua Transalpina este, de departe, cea mai frumoasă şosea din România, traversând, prin judeţul Vâlcea, exact platoul aflat la 2.000 de metri. Important este că Şoseaua Transalpina se află în apropierea lacului Câlcescu, lac natural din care izvorăşte râul Lotru. De fapt, toată zona, care cuprinde Lacul artificial Vidra (al 3-lea ca mărime din România), Obârşia Lotrului şi Domeniul schiabil Transalpina, este denumită Austria României, tocmai datorită peisajului cu totul deosebit. Dar, ca să ajungi aici, traversezi Valea Lotrului dinspre Brezoiu, capitala Blues-ului (cu cel mai mare festival internaţional din SE Europei), localităţile Mălaia (zona cascadelor) şi Voineasa.

Staţiunile balneare – Regina este, de departe, Călimăneşti-Căciulata, o perlă a Văii Oltului, care, de la Pavilionul Central (un castel pur şi simplu) şi până la Mănăstirea Turnu, este un arhipelag de hoteluri, parcuri, alei de promenadă, schituri, ape termale (cele mai multe piscine din ţară cu apă geotermală). În Olăneşti, staţiunea medicală, cele 30 de izvoare sunt apă vie, aici se tratează aproape toate bolile pământului. Este o staţiune care se întinde pe firul râului Olăneşti, între ultimele stânci ale Munţilor Căpăţânii. Ambele regimuri comuniste (Dej şi Ceauşescu) şi-au ridicat aici sanatorii de vacanţă.  Govora, perla sudului, staţiunea unde se tratează astmul, unde echilibrul ionic este perfect, este o staţiune cu parfum de epocă, cu multe clădiri vechi, unele renovate.

Horezu – capitala ceramicii româneşti, vechi oraş domnesc al lui Constantin Brâncoveanu, cu un centru istoric conservat şi cu foarte multe lăcaşe de cult. Aici găsim Mănăstirea de patrimoniu Hurezi, peste 20 de ateliere de ceramică, dar şi o frumoasă staţiune montană, situată la 1.600 de metri, unde, din acest an, se poate schia pe Domeniul schiabil Vârful Romani. În apropiere de Horezu se află conacul lui Maldăr, culele boiereşti din Măldăreşti şi comuna Vaideeni, unicat prin specificul ardelenesc, fiind o localitate constituită în urma migraţiei ciobanilor transilvani din secolul al XVIII-lea.

Drăgăşani – Toscana României, al 3-lea ţinut viticol al României, care se întinde pe 2 judeţe, cea mai mare parte fiind în Vâlcea. Loc unde avem soiurile de vin nobil Feteasca, Crâmpoşia, Sauvignon, Merlot, un ţinut unde au apărut crame şi pensiuni, celebre fiind Casa Isărescu sau cea a lui Valeriu Stoica. O zonă plină de dealuri cu podgorii, de unde se vede o panoramă fascinantă a Luncii Oltului, toate comunele fiind frumoase aşezări olteneşti, cu case cu pridvor brâncovenesc. În acest ţinut se află şi cel mai modern centru spa din mediul rural, în Măciuca, localitatea unde sunt nu mai puţin de 4 cule boiereşti.

Mănăstirile Olteniei de sub Munte – Sunt nu mai puţin de 32 de lăcaşe de cult, de la nord la sud, 3 sunt ctitorii tombale – Cozia, Arnota şi Hurezi. Mănăstirea Cornetu, singura pe sub care trece trenul, Ostrov – singura mănăstire de pe insulă, Stănişoara, Pătrunsa – mănăstiri aflate în inima muntelui, Turnu, mănăstirea cu chilii rupestre, Arnota, mănăstire aflată pe o stâncă la 900 de metri altitudine, Dintr-un Lemn, mănăstire construită din lemnul unui stejar secular,  Frăsinei, singura aşezare athonită din România, unde femeile nu au acces etc.

Ţara Loviştei – una dintre cele mai frumoase Depresiuni Intramontane din România, mărginită de lanţul Făgăraşilor, unde se regăsesc cinci comune de păstori, toate diferite, dar care constituie un superb peisaj montan: Perişaniul, a 5-a localitate ca înălţime din România (900 metri altitudine), Titeşti – loc de naştere a primei dinastii voievodale româneşti (Basarab), Câineni – veche reşedinţă austriacă în timpul ocupaţiei habsburgice, Boişoara, singura întemeiată de moţi. Aici este zona unde s-au dat cele mai multe lupte în Primul Război Mondial. Găsim vechiul drum roman, al cruciaţilor, al comercianţilor între Orient şi Europa Occidentală. 

Râmnicu Vâlcea – Ocnele Mari, zona de reşedinţă a judeţului. Râmnicul, cu 120.000 de locuitori, a fost, din păcate, în anii ’70, o victimă arhitecturală, centrul istoric fiind demolat dar, cu toate acestea, s-au păstrat multe din clădirile emblematice ale secolului XIX-XX: Tribunalul, Judecătoria, Spitalul Vechi, Casele de pe Mihai Viteazul şi de pe Bulevardul T. Vladimirescu, Poşta Veche, zidurile Bărăţiei, Casa Anton Pann, Casa Simian. Dar şi clădiri noi – Biblioteca Judeţeană, demnă de Cartea Recordurilor prin acel vitraliu uriaş. Zona este bogată în lacuri sărate atât în Râmnic, cât şi în Ocne, dar şi cu un superb oraş subteran: Salina Ocnele Mari. Multe biserici domneşti sunt în cele două oraşe, vechea construcţie a  Arhiepiscopiei, biserica Cetăţuia, de pe piemont în nordul oraşului.

Liviu POPESCU

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *