Avem traseul definitv al Autostrazii Sibiu – Piteşti; Nodul pentru Râmnicu Vâlcea la vest de Tigveni (aproximativ 18 km)

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat marți o dezbatere publică pe tema raportului privind impactul asupra mediului al construcției autostrăzii Sibiu-Pitești, în sala de consiliu a Primăriei Sibiu.

Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de 122, 110 km cu 8 noduri rutiere, 70 de poduri, 57 de viaducte, 130 de podețe, 10 pasaje, 9 tuneluri, 8 spații de parcare și servicii și cuprinde 2 ecoducte.

Reprezentanții CNAIR au explicat că multitudinea de poduri și podețe care sunt prevăzute pentru autostradă va permite animalelor să traverseze dintr-o parte în alta a construcție, iar în acest fel impactul asupra faunei din zonă va fi redus.

Opt situri Natura 2000 și trei arii naturale protejate de interes național sunt intersectate de traseul autostrăzii, iar proiectanții au propus garduri ranforsate pe traseul dintre Sibiu și Curtea de Argeș, tocmai pentru că sunt animale mari în zonă.

Autostrada va fi licitată separat pe fiecare din cele cinci sectoare și  cei care vor implementa proiectul vor trebui să respecte toate condițiile impuse de studiul de mediu.

Una dintre condiții este ca fiecare din cele două ecoducte să aibă o lățime minimă de 100 de metri.

Specialiștii spun că în acest moment proiectul autostrăzii are realizat studiul de fezabilitate, iar în momentul în care vor scoate la licitație proiectarea și execuția vor impune condiții stricte, proiectul tehnic de execuție urmând să preia toate detaliile din acordul de mediu.

Proiectul autostrăzii a cuprins câteva poduri în plus pentru a nu devia albia unor râuri, iar toate cursurile de apă de pe traseu sunt traversate prin poduri și viaducte.

”Nu există un proiect de genul acesta care să nu aibă impact asupra mediului. Ceea ce noi trebuie să evaluăm este dacă are un impact semnificativ sau nu”, a explicat Alexandra Doba, reprezentantul firmei care a realizat studiul de mediu.

Dacă este un impact semnificativ, specialiștii sunt nevoiți să găsească soluții pentru ca impactul să fie unul moderat.

”Concluziile Studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă indică nedeteriorarea stării corpurilor de apă de suprafață sau subterană. Proiectul nu pune în pericol alimentările cu apă pentru populație”, potrivit Raportului de mediu.

Silviu Scrob, unul dintre cei doi sibieni prezenți la dezbatere, a întrebat reprezentanții firmei care a realizat studiul ce se va întâmpla în situația în care studiul nu va fi bine făcut, iar evaluatorul de mediu va spune stop-joc și procedura va trebui reluată, ceea ce va însemna încă patru ani.

”Noi nu am spus niciodată stop joc, rolul evaluatorului este să găsească soluții”, a spus Alexandra Doba, reprezentantul firmei care a realizat studiul de mediu.

Probleme vor fi în etapa de construcție, când în timpul șantierului vor fi emisii și zgomot în anumite zone, vor trebui puse panouri temporare, iar praful creat în timpul lucrărilor va crea și el disconfort.

Autostradă prin trei județe, pe cinci secțiuni

Traseul autostrăzii Sibiu – Piteşti este amplasat pe teritoriul administrativ a trei judeţe, fiind împărţit în 5 secţiuni: Secţiunea 1 Sibiu – Boiţa; Secţiunea 2 Boiţa – Cornet; Secţiunea 3 Cornet – Tigveni; Secţiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeş; Secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti.

Autostrada Sibiu – Piteşti are ca punct de început intersecţia cu centura Sibiu, în zona localităţii Şelimbăr, unde va fi realizat un nod rutier care va deservi toate fluxurile de trafic.

Pe unde trece Autostrada Sibiu-Pitești

Raportul de mediu prezintă întregul traseu al autostrăzii detaliind formele de relief pe care le traversează și punctele unde vor fi amplasate spațiile de servicii, precum și intersecțiile cu alte drumuri, pe care le redăm mai jos.

  • După nodul de la Șelimbăr, traseul se continuă la vest de drumul naţional DN 7, în paralel cu acesta, până în dreptul localităţii Veştem.
  • La vest de Tălmaciu, traseul autostrăzii se intersectează cu drumul judeţean DJ 105G, ce va traversa autostrada printr-un pasaj superior. În continuare, traseul autostrăzii traversează Râul Sadu, străbate o zonă inundabilă care este traversată printr-un viaduct, iar apoi intră în zona Dealul cu Pini printr-un debleu foarte adânc, evitându-se situl arheologic „Vicus Romanus”.
  • Între localităţile Tălmaciu şi Tălmăcel, autostrada traversează Valea Tălmăcuţa şi drumul comunal DC 61 printr-un viaduct, intră într-un debleu cu o adâncime de circa 24 m, după care traversează iar o vale adâncă printr-un viaduct şi continuă până în zona Boiţa unde este prevăzută o conexiune cu DN 7.
  • ”Ulterior în cadrul proiectului autostrăzii Sibiu – Făgăraş această conexiune va fi dezvoltată într-un nod rutier de mare viteză, proiectat pentru 80 km/h, ce asigură conectivitatea autostrăzii Sibiu – Piteşti cu Autostrada Sibiu – Făgăraş şi DN 7”, se arată în raport.
  • În zona km 13+850 – km 14+200 s-a propus amplasarea Centrului de întreţinere şi coordonare (CIC) Boiţa.
  • Traseul autostrăzii ocoleşte pe la vest localitatea Boiţa, apoi intră în defileul Oltului, zonă în care se vor realiza 2 tuneluri, unul de 250 m și unul de 360 m. Traseul se continuă pe partea dreaptă a râului Olt și ulterior pe partea stângă a râului Olt.
  • Pentru evitarea sectorului sinuos al Oltului din zona Lazaret, traseul se va desfăşura pe partea stângă a DN 7, traversând zona muntoasă prin două tuneluri cu o lungime de circa 1,39 km.
  • În zona cuprinsă între km 27+050 şi km 27+600 a fost propusă o parcare de scurtă durată amplasată atât pe partea stânga, cât şi pe partea dreaptă a autostrăzii şi un punct de sprijin. În continuare traseul autostrăzii se va desfăşura în lungul râului Olt, pe partea stângă a acestuia până la km 31, unde va traversa dealul Urii, la vest de localitatea Câinenii Mari, printr-un tunel cu o lungime de circa 1,59 km. În continuare traseul autostrăzii se menţine în lungul râului Olt, a lacurilor de acumulare Robeşti şi Cornet, pe partea stângă a acestora, în apropierea localităţii Racoviţa unde traseul intră pe valea Băiaşului.
  • În zona amenajării hidroenergetice de la Robeşti, traseul autostrăzii traversează versantul stâng al Oltului printr-un tunel cu o lungime de circa 0,9 km iar în zona km 40+900 traseul autostrăzii traversează versantul stâng al Oltului printr-un tunel cu o lungime de circa 455 m, după care urmează un nod rutier propus pentru a face legătura cu DN 7 prin DJ 703 M (Curtea de Argeş – Cornet).
  • În zona km 43+450 – km 44+100 s-a propus amplasarea Centrului de întreţinere şi coordonare (CIC) Cornetu şi a spaţiului de servicii tip S2.
  • Traseul autostrăzii se desfăşoară în continuare în lungul văii Băiaşului, drumului judeţean DJ 703 M şi drumului naţional DN 7D. Autostrada ocoleşte prin sud localitatea Băiaş şi prin vest localitatea Pripoare, traversează localitatea Surdoiu, după care se apropie de DJ 703H, la sud de Poiana.
  • Va traversa dealul Frăsinet prin intermediul unui tunel cu o lungime de circa 1,7 km, evitându-se astfel zona cu alunecări active de pe partea dreaptă a văii Poienii. La km 62+000 – km 62+600 se propune un spaţiu de serviciu tip S1, morfologia terenului permiţând acest lucru.
  • În continuare traseul se desfăşoară la vest de localitatea Sălătrucu, îndreptându-se spre Valea Topolog. În zona localităţii Văleni traseul autostrăzii intră pe Valea Topologului şi se desfăşoară în lungul acesteia la vest de localitatea Şuici, pe partea stângă a lacului Şuici. În zona km 74+204 este propusă realizarea nodului rutier Văleni care va face legătura între autostradă şi drumul judeţean DJ 703H. În zona nodului rutier Văleni s-a propus amplasarea Centrului de întreţinere şi coordonare (CIC) la km 74+200 – km 74+450.
  • În continuare, traseul autostrăzii se desfăşoară la vest de localităţile Ceparii Pământeni şi Bârsești. În zona km 77+850 – km 78+400 se propune un spaţiu de serviciu tip S3, pe partea dreaptă în sensul kilometrajului. În zona km 79+750 – km 80+300 se propune un spaţiu de serviciu tip S3, pe partea stângă în sensul kilometrajului, iar la km 81+775 este propus un pod peste Valea Bucura. În continuare, traseul ocoleşte pe la vest localitatea Tigveni, traversează râul Topolog la km 82+350 prin intermediul unui pod şi se intersectează denivelat cu DJ 678 A deviat la km 82+636. În zona km 82+650 – km 83+400 este prevăzut un nod rutier tip trompetă simplă care asigură legătura cu DN 73C. După intersecţia cu DJ 678A, traseul autostrăzii părăseşte Valea Topologului, trecând la sud de localitatea Blaju, îndreptându-se spre dealul Momâia. Traversarea dealului Momâia se va realiza cu un tunel cu o lungime de circa 1,35 km în zona km 85+650 şi km 87+100. La ieşirea din tunel traseul autostrăzii se îndreaptă către DN 73 C, traversându-l la km 87+750 şi merge apoi paralel cu acesta înspre Curtea de Argeş. Traseul autostrăzii se poziţionează la vest de municipiul Curtea de Argeş, evitând zonele dens locuite, el traversând o serie de obstacole naturale (valea Săliştei, dealul Săliştei, valea Buşaga, dealul Rotăreşti), ocolind pe la nord localitatea Noapteş.
  • În continuare, traseul Autostrăzii Sibiu – Piteşti se desfăşoară de la Curtea de Argeş la Bascov. După intersecţia cu DJ 704 H, a fost proiectat un nod rutier, pentru a asigura legătura cu oraşul Curtea de Argeş şi cu comunele limitrofe, după care traseul se înscrie pe valea râului Argeş.
  • În zona nodului rutier, la km 91+750 – km 92+200, s-a propus amplasarea Centrului de întreţinere şi coordonare (CIC) Curtea de Argeş.
  • După traversarea canalului de fugă Zigoneni şi a râului Argeş la km 93+665, traseul se desfăşoară în spatele digului lacului de acumulare Zigoneni, între acesta şi calea ferată. Î
  • În zona km 96+650 – km 96+300 traseul autostrăzii traversează DC 209 și râul Argeş care a fost regularizat pentru a proteja autostrada la eventualele inundaţii. În continuare traseul se desfăşoară între DJ 704 H (comuna Anghineşti şi comuna Valea Brazilor) şi râul Argeş după care se îndreaptă spre sud-est paralel cu DN 7C şi CF 906 Piteşti – Curtea de Argeş.
  • La km km 103+350 – km 103+950 traseul autostrăzii traversează râul Argeş şi canalul de fugă al lacului de acumulare Vâlcele, continuând peste calea ferată 906 Piteşti – Curtea de Argeș şi peste DN 7C, urmând apoi un nod rutier (Nod Băiculeşti) pentru legătura cu DN 7C, prevăzut cu un pasaj superior.
  • Legătura cu DN 7C se face cu un sens giratoriu. La km 107+432, traseul autostrăzii se intersectează cu drumul comunal DC 217, pentru a cărui traversare a fost prevăzut un pasaj inferior.
  • În zona km 107+700 – km 108+250 a fost proiectată o parcare de scurtă durată amplasată simetric (stânga şi dreapta) faţă de autostradă.
  • În continuare, traseul autostrăzii se desfăşoară în lungul drumului național DN 7C, intersectează DJ 703, unde a fost proiectat un pasaj inferior, după care traversează râul Vâlsan la km 109+050 – km 109+700 şi râul Argeş.
  • În coada lacului Budeasa traseul se înscrie între CF 906 şi lacul Budeasa. În această zonă a fost prevăzut un viaduct a cărui construire a fost impusă pentru evitarea zonelor de siguranţă ale CF şi digului lacului de acumulare Budeasa. În zona km 117+950 – km 118+800 a fost proiectat un spaţiu de servicii S2, pe ambele părţi ale autostrăzii.
  • Traseul autostrăzii continuă pe direcţia sud-est până la intersecţia cu DN 7 în zona Bascov unde a fost proiectat un nod rutier (Nod Bascov) care asigură legătura cu drumul naţional DN 7 atât pe direcţia Bucureşti – Sibiu, cât şi pe direcţia Piteşti – Râmnicu Vâlcea. După intersecţia cu DN 7, traseul se înscrie pe axul Centurii Piteşti cu care face legătura. În zona km 120+850 – km 121+300 s-a propus amplasarea Centrului de întreţinere şi coordonare (CIC) Bascov.

13 comments

  • Vasile

    Adica Rm Vilcea nu are autostrada. Valea oltului trebuia inclusa si ar fi fost ceva frumos. Rm vilcea e cu mult mai frumos si mai important decit Curtea de Arges .numai cite statiuni sunt in apropiere de Vilcea dar proiectantul nu a stiut aceste lucruri sau s-a gindit la bani , sa mai ramina si de o ciorba

    • Mirel

      Astia sunt idioti rau de tot. Cum dracu sa ai sansa sa legi Rm Valcea si sa nu o faci, pai idiotii dracu, numai cand te gandesti cata industrie are orasul si cata s-ar mai fi dezvoltat, se linisteau si bietii tiristi, sa nu mai vorbim de interesul turistic. Dar na, trebuie sa primeze Busteniul, Predealul.
      Ca se face este foarte bine, dar sa o faci in bataie de joc si sa omiti din traseu un oras industrial,statiuni consacrate ca Olanesti,
      Caciulata, Calimanesti, vrb de Valea Oltului, Brezoiul, Malaia care se anunta a fi statiuni de top, partia de schi de la Vidra… Direct numai pe interese.

      • Neagu

        Configuratia topografica impune traseul oricarui obiectiv rutier ,feroviar ,samd si nu toponimia geografica … Idiotii sunt la alta adresa ! Pentru acestia pun o intrebare :: de ce nu este rezolvata calea ferata pe traseul dorit de valceni ?

    • Take

      O autostrada nu se construiește după numărul sau numele unor obiective, de orice fel, ci după cu totul alte criterii – stare teren, mediu, costuri, impact (de orice fel) și multe, multe altele.

    • Elena lupu

      Ei na acum;Ce sa mai vorbim numai Rimnicul Vilcea sa infloreasca!!!!

    • Marius

      Exact, Rm Vâlcea este deja mai frumos și dezvoltat și important față de Curtea de Argeș, de aceea este bine să ne dea și nouă o mică șansă să ne dezvoltăm mai mult față de ce suntem acum (sunt din Curtea de Argeș), dar la fel cum a spus și ‘Take’, autostrada nu se construiește pe criteriile acelea. Și măcar să se construiască, căci sunt sigur că vor fi și noduri rutiere de legătură.

    • stilos

      Dragi tovarasi si pretini, teorema care o stie si un magar este urmatoarea: drumul cel mai scurt dintre doua puncte este linia dreapta. Toate studiile de fezabilitate, de la Ceausescu si pana in prezent, da acelasi traseu. Sa treci cu autostrada prin sau pe langa Valcea ar fi o prostie fara margini. Autostrada trebuie sa fie fezabil economic si nu sa gadile orgoliile valcenilor sau agesenilor. De altfel, asta este coridorul paneuropean pentru care se primeste finantare de 90%. Orice altceva se poate face cu bani de la bugetul statului sau bugetul local (adica nu se poate). In mod sigur se vor moderniza drumurile care descarca autostrada. P.S. unde este centura pe 4 benzi a orasului Rm. Valcea? Poate se trezeste din somn primarul!

  • Nu ar fi mult 18 km. Problema nu este asta. Problema este intervalul de timp in care se va construi aceasta autostrada. La munte se construieste mult mai greu decat la campie si cu preturi mult mai mari. Vom trai si vom vedea!

  • Costel Paraschiv

    La Vâlcea nu am avut pe nimeni care sa lupte.
    În felul ăsta Vâlcea a pierdut
    foarte mulți bani si multi investitori care puteau crea locuri de muncă bine plătite.
    Poate ne explică cineva de ce
    autostrada ne-a ocolit???

  • Sabin Petrescu

    Nu am citit nimic despre legăturile(bretelele)de comunicație cu stațiunea balneo climaterică Călimanești-Căciulata și cu capitala județului Valcea,Rm.Valcea.Probabil că aceste repere au dispărut de pe harta țarii,în momentul cand proiectanții s-au apucat de lucru.Pe semne că pe edilii din aceste localități nu i-a interesat această autostradă.Ei călătoresc cu elicopterul personal…Rușine din partea lor!

  • Mariana Simoiu

    Ei na , ce sa zic , transfagarasanul anual are mii de turisti , felicitarii proiectanților, iar Valea Topologului intrun final se va dezvolta , doamne ajuta macar sa inceapa sa o construiasca

  • Dan

    Imi place Rm.Valcea si am si rude acolo,dar,nu stiu ce mare industrie mai in Valcea,ca toata populatia activa,majoritatea tineri,s-a mutat la Sibiu…In plus,dupa finalizarea autostrazii,se va descongestiona mult traficul de pe valea Oltului,dar si de pe Dealul Negru,,asa ca de va ajunge mult mai usor la Valcea pe vechile sosele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *