Cum s-a extins USR în satele Cucoiu şi Milcoiu, via Mădulari

Trei crai de la USR s-au dus să se extindă în mediul rural, au ajuns la primul cătun, Cucoiu.

„Colega intelectual, acest sat este o asumare, o apoziţie sau un sat progresist?” întreabă intelectualul 1.

„Eu zic s-o întrebăm pe doamna aceea care susţine prin acea ustensilă, lungă, numită arhaic, româneşte, „funie”, un animal, cred că e o copitată”, zice al doilea intelectual.

„Bună ziua, cu respect, stimată doamnă!”, se opri al treilea intelectual.

„Maică, io am Biblie acasă, d-aia de a noastră. Mi-a dat-o părintele. Nu îmi trebuie d-asta d-ale voastre”, spune femeia, punându-şi mâna la frunte. „Nii, Joiana, stai moarti, pă loc!”, strigă ea la vacă.

„Nu, stimată doamnă, confuzionaţi. Noi suntem progresişti, de la USR şi vrem să facem aici o filială, în sat”, spuse răstit, intelectualul 2.

„Faceţi, maică, faceţi, că făcură şi sâmbotiştii, şi iehoviştii, dincolo, la Gruiu, şi văz că veniră şi adventiştii dincoace, la Muru, să facă una, biserică d-asta, d-a lor.”

„Nu, stimată doamnă, noi suntem anti-PSD, anti-Dragnea, anti-primarul de aici”, strigă iritat intelectualul 1.

„Aoleo, mă, vai că sunteţi de la miliţie sau de la Securitate, după cum sunteţi îmbrăcaţi. Ce mai făcu ştrengarul ăsta de primar?! Iar bău la Dumitru şi rupse carnetul de partid şi vrea să treacă la ăia?”

„Progresişti, mamaie, nu securişti!”, strigă nervos intelectualul 2.

„Da, maică, am înţeles din prima! Dar ce grad?”

Cei trei intelectuali USR plecară să se extindă la Milcoiu. Aici, mergând, îl văzură pe un ins care culegea prune.

„Bună ziua cu respect, domnule cetăţean. Noi am venit să…”, vorbi primul intelectual.

„Da, da, da’ să ştiţi că nu am fost la vot, măi tinereilor frumuşei. Aşa că, din partea mea, puteţi să vă luaţi!”

„Ce vot, domnule cetăţean? Noi am venit să…”, continuă primul intelectual.

„Referendumul ăla pentru voi. Că mi-a zis fi-mio din Spania că acolo e normal să vă luaţi şi ca bărbat şi ca muiere.”

„Aoleo! Noi nu d-aia am venit. Noi suntem cu progresismul. Vrem o Românie ca afară, cu justiţie şi fără corupţie!”, spuse intelectualul 2.

„Aha. Ia, până îmi spuneţi mie cum e cu astea, mă ajutaţi să dau şi eu mai repede cu prunele astea? Să fac o ţuică bună românească?”

„Noi avem treabă, vrem să facem un partid aici în sat! Ne grăbim!”, zise intelectualul 3.

„A, sunteţi de la Dan Diaconescu? Machia! Că vorbise să închirieze la Mărin a lu’ Pleşoaia două odăi. Dar nu a mai venit!”

„Nu. Noi suntem anti-Dragnea şi anti-PSD. Suntem noi în politică, curaţi. Uite, vrem să te întrebăm dacă mata foloseşti apa caldă, periuţa de dinţi, ca semn de progres?”, întrebă intelectualul 1.

„Câteodată.”

„Dar prin zonele intime, te speli dumneata?” continuă intelectualul 1, făcând cu ochiul către colegii lui.

„Nu, în cadă!”

„He, he. Nu, măi tataie. Pe la penis, de exemplu, te speli cu apă şi săpun?”

„Pe la ce…?”, întrebă mirat omul.

„He, he… Pe la aparatul genital!”, râse ironic intelectualul 1.

„Aparat nu mai am. Că s-a stricat!”, spuse omul amărât.

„He, he, he. Nu, mă, tataie. Uite, ăsta e penisul”. Şi intelectualul 1 se descheie la pantaloni şi îi arătă omului… penisul.

„Aaaa. Asta e?! Mă mai spăl şi io câteodată p-aci.”

În cele din urmă, intelectualii USR plecară, dându-şi coate despre prostia rurală.

Vecinul Gheorghe, auzind discuţia, îl întrebă pe Vasile.

„Cine fu mă, tinerii ăia?”

„Unii, mă, a lu’ Dan Diaconescu. De la oraş. Mă întrebară dacă mă spăl pe penis cu apă şi săpun.”

„Pe ce, mă? Ce drăcovenie mai e şi ăla?”

„Eh! Vreo juma de pulă d-a noastră, mă Gheorghe. Aia e penisul la ăştia.”

de Trotil Armand şi Closset Chichirău

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *