Mircia Gutău, 2006 – 2018. Odiseea unei erori judiciare sau a primei condamnări pentru corupţie din România

În vara anului 2004, Râmnicu Vâlcea se afla în plin proces electoral. Era printre puţinele municipii din România unde, în Turul II al alegerilor pentru primărie, se confruntau candidaţii opoziţiei, PNL şi PD, respectiv Sorin Zamfirescu şi Mircia Gutău. Candidatul PSD obţinuse abia al treilea scor în primul tur.

Deşi câştigase primul tur, Sorin Zamfirescu pierde totuşi în faţa democratului Mircia Gutău, fost viceprimar în perioada 2002-2004.

Mircia Gutău reuşeşte, în 2 ani, să câştige simpatia vâlcenilor prin programe de investiţii, dovedindu-se şi un bun comunicator. Mai mult, la nivel de municipiu, constituie Alianţa DA, iar la nivel judeţean, menţine o politică de echilibru, cu un Consiliu Judeţean dominat de o alianţă PC-PSD-PRM, echilibru pe care îl păstrează şi în 2008 – 2010.

Când lucrurile păreau să evolueze pentru Râmnicu Vâlcea (după 4 ani catastrofali ai mandatului Traian Sabău – PSD), apare vestea care loveşte ca un trăsnet. În vara anului 2006, viceprimarul Nicolae Dicu este arestat în urma unui flagrant de luare de mită, la Pensiunea Maria din cartierul 1 Mai. A doua zi este reţinut şi primarul Mircia Gutău, deşi iniţial acesta fusese lăsat liber.

În rechizitoriu apărea că edilul ar fi pretins suma de 50.000 de euro unui om de afaceri în schimbul eliberării unui certificat de urbanism. Jumătate din sumă fusese dată viceprimarului Dicu, cel prins în urma flagrantului, urmând ca restul sumei să ajungă la Gutău. Banii nu au ajuns la Gutău, dar probele ambientale pe care le aduce DNA, spun procurorii, ar susţine o încuviinţare prin gestică a mitei în urma întâlinirii dintre primar şi denunţător.

Cei doi edili sunt reţinuţi timp de 4 luni, de 3 ori fiindu-le respinse apelurile. În cele din urmă, cei doi, primarul Gutău şi viceprimarul Dicu, sunt eliberaţi din arestul preventiv.

Sunt trimişi în judecată. Începe procesul, iar prima instanţă, Tribunalul, îi achită, în 2008, pe cei doi, motivând că nu există fapta.

În anul 2008 au loc noi alegeri locale, iar primarul Mircia Gutău (PD) obţine un nou mandat la primărie, încă din primul tur, cu un scor de 72% din voturi. Mai mult, PD reuşeşte să obţină 16 mandate de consilieri locali, o majoritate confortabilă. Gutău devine primar, iar viceprimari sunt tot de la PD – Romeo Rădulescu şi Eusebiu Veţeleanu.

În ceea ce priveşte procesul „Mită la Primărie”,  DNA face recurs, iar Curtea de Apel, în 2009, îi achită din nou pe cei doi edili. DNA face recurs şi procesul ajunge la Înalta Curte de Casaţie. Această fixează un singur termen, în decembrie 2009.

Pe 27 ianuarie, Curtea Supremă se pronunţă drastic. Gutău şi Dicu primesc, ambii, peste 3 ani de închisoare cu executare (din completul de 3 făcând parte chiar Livia Stanciu), fiind astfel primii demnitari condamnaţi pentru corupţie în ţara noastră, după anul 2007, când România intrase în UE cu steguleţe roşii pe justiţie (MCV).

Gutău se declară nevinovat şi spune că este o victimă a MCV. Urmează revizuirea în anulare, unde nu se întâmplă nimic, cei doi sunt încarceraţi la Colibaşi.

În Râmnicu Vâlcea condamnarea produce o emoţie colectivă, care duce la desemnarea lui Gutău drept cetăţean de onoare al oraşului, în urma semnăturilor a 25.000 de cetăţeni.

Alegerile parţiale sunt câştigate de Romeo Rădulescu, acesta fiind desemnat chiar de Mircia Gutău (închis la Coilibaşi) drept continuator al politicii sale administrative.

Dar R. Rădulescu se distanţează în timp de Mircia Gutău (care continuă să fie încarcerat), devenind chiar unul dintre principalii contestatari ai fostului primar.

În toamna lui 2011, Gutău este eliberat condiţionat, dar cu restricţii privind o eventuală altă candidatură. Nu stă departe de politică, ci se implică în alegerile generale de partea ARD.

În paralel, îşi continuă demersurile la CEDO pentru a-şi afla dreptatea în dosarul din 2006, susţinând că a fost condamnat nevinovat.

Ca recidivist, Mircia Gutău este judecat într-un alt dosar, legat de „locuri de joacă”, unde este condamnat din nou la închisoare, numai că cele 2 pedepse se contopesc.

În 2012, în urma alegerilor locale, Emilian Frâncu – USL câştigă alegerile pentru primărie, Gutău implicându-se în sprijinirea candidatului Eusebiu Veţeleanu (UNPR), fost viceprimar PD, care se clasează pe locul 2.

În 2013, Emilian Frâncu este reţinut de DNA pentru mită la primărie, acesta fiind condamnat, în 2014, definitiv la închisoare. Viceprimarul PSD, Ion Gigi Matei, devine primar interimar până în 2016.

În anul 2015, Gutău intră în PNL şi este desemnat de către liberali drept candidatul propriu la alegerile din 2016 pentru primărie. Numai că, după fenomenul Colectiv, Alina Gorghiu (surse spun că însuşi Iohannis) cere organizaţiei PNL Vâlcea să se delimiteze de Gutău. Liberalii vâlceni renunţă la acesta şi optează pentru un alt candidat.

Gutău îşi caută partid şi, în cele din urmă, Partidul Ecologist Român îl acceptă. Astfel, în 2016, Gutău, candidatul PER, se luptă cu Romeo Rădulescu (devenit, între timp, PSD), Grigore Crăciunescu (PNL) şi Remus Grigorescu (ALDE).

În vara anului 2016, Mircia Gutău câştigă alegerile locale, redevenind, după 6 ani, primar al Râmnicului. Asta după ce, totuşi, judecătorul Bogdan Mateescu, în primă fază, nu îi validează mandatul. În cele din urmă, în luna august 2016, Gutău depune jurământul de primar.

În 2017, CEDO judecă dosarul Gutău – „Mită la Primărie” şi consideră că acesta nu a avut parte, în 2010, de un proces echitabil.

În 2018, Gutău solicită revizuirea sentinţei din 2010, iar procesul este reluat la ICCJ.

În 30 octombrie 2018, Mircia Gutău primeşte pronunţarea, după 3 termene în care au fost audiaţi din nou martorii din dosarul din 2016. Este achitat definitiv, recursul DNA fiind respins.

Se poate spune astfel că prima condamnare pentru corupţie în România UE a fost şi cea mai gravă eroare judiciară din domeniul politico-administrativ din ţara noastră.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *