Pentru a se dezvolta Călimăneşti, Olăneşti sau Govora, trebuie accentul pus pe Râmnicu Vâlcea

Vorbim de staţiunile balneare din Vâlcea, celebrele zone cu potenţial turistic, ne referim aici la Călimăneşti, la Olăneşti, la Govora şi chiar la Ocnele Mari. Le lăduăm pentru că unele dintre ele au ştiut să îşi particularizeze anumite elemente care să le facă destinaţii turistice de vacanţe.

Dar omitem un lucru. Acestea nu au cum să devină enclave economice. Nu poţi crede că doar prin explozia economică a periferiilor cercului poţi ajuta sau contribui la dezvoltarea cercului. Pentru că aceste staţiuni sunt radiale unui nucleu. Şi aici, geografia a fost generoasă cu judeţul Vâlcea, dispunând cele 3 staţiunile naţionale la 20 de km de Râmnicu Vâlcea, cercul închizându-se prin zone rezidenţiale (Mihăeşti, Runcu, Daesti) atractive dar şi economice gen Băbeni, Budeşti. Un cerc fabulos dacă l-am putea defini în acest mod, care are toate ingredientele pentru a asigura un echilibru pe care puţine municipii din România îl au.

Aşadar, accentul trebuie pus pe Râmnicu Vâlcea. Este nucleul sau centrul economic al unui cerc cu rază de 20 de km care poate atrage turişti, dezvoltatori imobiliari sau industriali.

Râmnicu Vâlcea trebuie să devină un far al acestei zone de peste 250.000 de locuitori dar nu un concept abstract ca acum vreo 5 ani, sub definirea de Zonă Metropolitană, ci efectiv ca un crossing point în toate cele 3 note.

Asistăm la hiperpresiune pe zone din Râmnicu Vâlcea (Dem Rădulescu sau zona centrală) aglomerând aceste perimetre în timp ce porţiuni din Copăcelul, Căzăneşti sunt captive încă într-o specificitate rurală, deşi sunt mai mult atractive din punct de vedere imobiliar.

Lipsa însă a unor reţele de transport şi unui proiect metropolitan integrat în ceee ce priveşte utilităţi (bulevarde, transport public, servicii bancare, servicii medicale, servicii private) fac să nu existe un continuu al acestui cerc.

Londra, Milano, Torino, Lyon, Munchen, Napoli sunt centre masive care au o rază de până la 60 de km lungime, unde se realizează un continuu, în care nu simţi că ai ieşit din urban nicio clipă. Sunt structuri urbanistice mari care se leagă prin artere de circulaţie, banalele trotuare, sistem de alimentare cu apă sau canalizare, gaze naturale, supermarketuri, cartiere imobiliare, parcuri, piste de biciclete, etc. Există operatori metropolitani, un cerc complet. Asta pentru că totul a plecat de la un management eficient al centrului.

Un proiect amplu al acestui centru pe care l-am numi Râmnicu Vâlcea s-ar defini într-o primă fază prin unirea într-un singur operator al tuturor serviciilor, interconectarea stradală între toate localităţile.

Metaforic vorbind, ne trebuie „un singur/acelaşi trotuar de la Râmnic spre Olăneşti sau de la Râmnic spre Băbeni”. Noi nu avem nicio legătură directă între Călimăneşti şi Olăneşti, nu există un cerc care să plece din Govora şi se lege Olăneştiul de Călimăneşti şi Budeşti.

Mai mult, Râmnicu Vâlcea trebuie regândit ca un oraş cum am spus de crossing point. Cei care vin la Vâlcea ar putea foarte bine să stea la Râmnic cu prioritate şi apoi să-şi facă un intinerariu complet care să includă Olăneşti, Călimăneşti, Govora sau Ocne. Dar cu punct de referinţă Râmnicu Vâlcea. Sunt oameni care vin în sejur la Olăneşti dar nu au ajuns deloc la Călimăneşti sau Govora.

Aici este obligaţia Râmnicului în principal de a găsi soluţii care să deschidă oraşul spre periferiile aflate pe o rază de până la 20 de km. Apoi aşezaţi la masă toţi cei 11-12 edili din vecinătate şi redesenată o hartă cu toată zonă. Fiecare cu ce vine, cu ce oferă, turistic,.imobiliar, industrial. Este o provocare pentru Primăria Râmnicului, primăriile din acest perimetru şi de ce nu, Consiliul Judeţean, pentru că vorbim de un proiect care iese din limitele unei singure administraţii.

Aşa trebuie gândit pe viitor. Una e o investiţie în oraşul Băbeni din judeţul Vâlcea, aflat la 20 de km de Râmnic şi alta să investeşti în punctul Băbeni, din complexul urban Râmnicu Vâlcea, unde mobilitatea forţei de muncă pe un cerc cu raza de 20 de km este asigurată.

O investiţie în oraşul Băbeni pare a se adresa unui orăşel de 10.000 de locuitori (forţă de muncă, piaţă). O investiţie în punctul Băbeni se adresează unui complex urban de peste 200.000 de locuitori.

Dacă nu vom face asta, vom avea o dezvoltare haotică, discontinuă. Cu un Mihăeşti (15 km de Râmnic) aflat în ritm de urbanizare  şi cu un Runcu (10 km de Râmnnic) rămas mult într-o ruralitate de ani 90.

La ora asta, maramureşenii care au auzit de Băile Olăneşti au idee că această staţiunie se află undeva la sud de Carpaţi, dar nu au idee că se află în judeţul Vâlcea şi la 20 de km de Râmnicu Vâlcea.

Liviu POPESCU

One comment

  • Florin

    Nu avem timp sa ne gandim la astfel de investitii, nu sunt profitabile. Mai bine facem locuri de joaca prost amplasare, dotate cu accesorii mult peste pretul pietei, mai bine asfaltam strada Morilor, construim blocuri in cerntrul orasului langa Raul Olanesti. Dai incolo de valceni prosti, sa stea in Italia si Spania. Nu va suna cunoscut domnule Mircia Gutau

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *