Un Târg de Vinuri, începând din anul 2019 va fi organizat la Orleşti, în Toscana României…

Prima ediție a Târgului de Vinuri – Orleşti, se va desfăşura anul viitor, după cum a declarat primarul Constantin Cârstina, acesta sperând ca va fi un succes, fiind primul de acest gen organizat în bazinul viticol al Drăgăşaniului, zonă cunoscută drept Toscana României.

„Am putea să-l combinăm cu şi un târg gastronomic. Pentru a face experiența completă, un vin bun trebuie savurat împreună cu o mâncare deosebită. Acest târg se va adresa tutoror producătorilor din localităţile viticole ale Vâlcii şi vom încerca să aducem şi din zonele de tradiţie viticolă din România. Spectacolele de live cooking vor fi însoțite de workshop-uri dedicate pasionaților de vinuri”, spune edilul din Orleşti.

Prin acest târg  se urmărește valorificarea potențialului zonei Drăgăşani și să se profite de cererea în continuă creștere pentru vinuri de calitate și delicii culinare cât mai diverse și mai sofisticate.

La Orleşti este graniţa de nord, graniţa viei nobile. Şi nu în altă parte decât pe micul Caraiman, unde tronează o cruce apsotolică, de unde se vede regatul vinului. la Orleşti a apărut prima dată vinul în Valahia se spune şi unde oamenii au frământat pământul până când din el a ieşit minunea care a dat aroma şi parfumul vinul orleştean.

Dacă în Moldova există Odobești, iar în Muntenia Dealul Mare, Oltenia are, la rândul ei, o importantă, veche și de tradiție zonă viticolă: Drăgășani. Târm din sudul Vâlcii sau Nordul Oltului, situat unde „soarele iubește cel mai mult colinele blânde ale luncii Oltului”, trăiește înconjurat din toate părțile de soiuri de vin premiate în toate colțurile lumii.

Într-un spațiu relativ restrâns, regiunea viticolă Drăgășani se extinde în vestul și spre nordul orașului Drăgășani și se compune din mai multe arii viticole repartizate pe localități: Dealul Oltului, Drăgășani, Călina, Prundeni, Zăvideni, Orlești și Scundu, Sutești, Verdea și Mitrofani, Crețeni, Nemolu, Aninoasa și Olteanca.

Podgoria Drăgășani are o tradiție de peste 500 de ani. Printre proprietăți figurau viile Banului Buzescu, Banului Ghica, Clucereasa. Principii Bibescu și Știrbei, ca și multe alte vechi familii nobiliare, au posedat, de asemenea, vii cu renume în plaiurile amintite. O primă vie americană altoită s-a plantat la Bărăția, în anul 1895, de prefectul de Vâlcea de atunci, D-tru Ghe. Simulescu, din îndemnul lui Ioan C. Brătianu, care i-a adus și câteva pulverizatoare Vermorel pentru stropitul contra manei, după ce făcuseră dovada la Florica (Muscel) că dau rezultate bune.

Ampelograful francez J. Roy Chevier, vorbind despre podgoriile din trecut ale țării noastre, precizează că aici posedau vii de frunte domnitorii, boierimea și mănăstirile, făcând vinuri bune, pentru masă și pentru export. J. Roy Chevier mai spune că „vinul de Crâmpoșie din Drăgășani a fost încercat pentru șampanizare la Stuttgart de către N. Benger, dând cele mai fericite rezultate”.

Vinurile de Drăgășani au fost premiate în Franța, unde chimistul german dr. C. Bischof, membru al juriului, analizându-le, le-a calificat astfel: „Vinul alb românesc este un vin normal, excelent, care trebuie considerat ca un vin curat, natural. Vinul roșu, se arată în toate normele esențiale ale analizei, de aceeași calitate ca și vinurile roșii franceze, mai cu seamă cu vinurile de Bordeaux și cu vinurile roșii cele mai bune”.

Vinurile au fost apreciate din nou cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din anul 1900, când au primit medalii, printre alții, I.C. Brătianu pentru vinuri albe, roșii și tămâioase din recoltele 1886 și 1889 și M.C. Danaricu pentru tămâioasă și vin alb de Drăgășani, recolta 1890 și 1896.

Începuturile industrializării vinului îl au ca inițiator pe Joseph Condemine, negustor francez care exporta în Franța lemn de stejar pentru butoaie. Acesta s-a stabilit în 1846 la Drăgășani și, la 4 martie 1849, a elaborat statutul unei societăți anonime cu denumirea de „Compania de inologie” (oenologie) având ca obiect „negoțul cu vinuri” pe teritoriul Țării Românești, cu sediul la Drăgășani. Printre deținătorii de acțiuni figurau domnitorul Barbu Știrbei, boierii Ioan Filipinescu, Ioan Otetelișanu, Constantin Șuțu, Bengescu și câțiva francezi, printre care Labouret (căsătorit cu una dintre fiicele lui Condemine, Fairon).

În 1936, la Drăgășani, s-a înființat cea mai veche stațiune viticolă din România, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Printre soiurile de vin create de Stațiunea Viticolă, în cei peste 80 de de ani de activitate, pot fi menționate soiuri pentru struguri de masă cu coacere timpurie, prezente și recunoscute pe plan național și internațional, Azur, Călina, Crâmpoșie selecționată, Vilarom, Novac, Negru de Drăgășani, Alutus, precum și selecții clonale — Sauvignon 62, Tămâioasă românească 104, Cabernet Sauvignon 7.

Naționalizarea, din fericire, nu a afectat soiurile de vin, dar a făcut mult rău proprietarilor. Printre cei care au pierdut totul a fost prințesa Maria Știrbei, care moștenea cel mai mare domeniu viticol din țară. Acesta a intrat în proprietatea IAS Drăgășani

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *