Pătruosaurusul, primul sauropod coprofag descoperit în Muiesia Inferioară, din Peremistocenul timpuriu

O descoperire de senzaţie făcută de Paleontopolitica vâlceană deja face furori în lumea ştiinţei. O nouă fosilă, care părea doar încremenită în sedimentele istoriei, a început să meargă şi să scoată sunete articulate.

Face parte din Clasa Suropodelor şi deja are şi nume, „Pătruosaurus”. Vine din „Peremistocen” şi a trăit pe teritoriul Muiesiei Inferioare, în timpuri vadimice. Se considera până mai ieri specie endemică, împreună cu Cîleosaurusul şi Persuosaurus.

Numai că Pătruosaurusul, trezit din criogenia politică, se consideră „proaspăt ieşit din ou”, neştiind că jungla din Peremistocen a dispărut de mult. Nu mai rage ca pe vremuri, are sunete care duc mai degrabă spre grohăituri politice şi reacţionează când este băgat în seamă de fraierosauruşi.

Se vrea un fel de vârf al lanţului trofic politic local, numai că este coprofag, din specia rară a sauropodelor de tristă amintire cretinică.

Pătruosaurusul a găsit un ţarc de activare în Jurassic Park-ul Pemepistocenului, unde o altă reptilă, Băsescosaurusul, refuză să dispară definitiv spre Antipa.

Pătruosaurusul iese la rampă cu tot felul de teorii anacronice despre viaţa politică, uitând că el a fost contemporan cu Mavrocordat şi Ipsilanti.

Cel mai bine ar fi ca un grup de cercetători să-l scoată din funcţiunea politică şi să închidă lada Romprestului istoric, de unde a ieşit pe străzi, lăsând în urme bale pestilenţiale, care aduc o duhorniţă în discursul prezent, una de nesuportat.

Nicolas Pătruosaurusul, un varan ponosit, coprofag din naştere politică, mai tulbură sporadic liniştea oraşului atunci când este băgat în seamă de cei care-i pipăie ouăle din când în când contra unui nutreţ pe bază de reziduuri.

de Grigore Antipaticul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *