Titeşti – de la drumul romanilor la poveştile cu Armand Călinescu şi „podul lui Mocanu”

Simplu. După ce am păsit dincolo de platoul Loviştean, am intrat în inima depresiunii. În cea mai frumoasă cetate intramontană a judeţului, străjuită în toate părţile de masivele Făgăraşilor dinspre Est şi ale Parângului spre Vest.

Ţara Loviştei are în Titeşti inima. O localitate mică, prinsă parcă în agrafe pe culmi montane, cu cele 3 sate ale sale începe lângă cimitirul eroilor, un adevărat monument pentru cei care au murit aici în ultima 100 de ani şi se termină la buza Perişanilor. O punte între comunele loviştene.

La Titeşti există istorie neştiută decât poate pe jumătatea, locul unde s-au născut Basarabii, loc unde romanii au creat un castru, loc unde mormintele cruciaţilor sunt la tot pasul, loc unde au venit ciobanii ardeleni.

Titeştiul este o comună prinsă între cer şi munte, cu case drepte, cu cerdacuri din lemn, cu oameni mândri, cu mersul apăsat dar, cum se spune în istorie, la Titeşti erau mulţi iubitori de carte.  Din arhive aflăm că în anul 1870, la comuna Titeşti erau alipite comunele Racoviţa şi Perişani, unde, deşi existau primari (I.Paraschivoiu – la Racoviţa şi I.Frunzescu la Perişani), ei fiind neştiutori de carte, nu puteau să redacteze diferitele acte. Actele de stare civilă se redactau aici, la Titeşti, primar fiind Nicolae Mărcoiu, iar ajutor de primar – Niţă Boişoreanu, din satul Cucoiu.

Printre poveştile Titeştiului, cu iz politic se numără câteva care au parfum şi acum după aproape 100 de ani.

Se spun că între anii 1930 – 1932, în timpul campaniilor electorale, a venit în satul Titeşti, în mai multe rânduri, Armand Călinescu, la cunoscutul său prieten Gh. Pănescu – primar ţărănist, originar din Tigveni – Argeş, care s-a căsătorit aici. Adversarii politici din localitate, adică liberalii i-au legat la plecare, în urma maşinii, o tinichea, un fel de lanţ cu mai multe tăblii, potcoave şi altele care făceau zgomot. Armand a mers vreo 200 de metri cu tinicheaua dar spre uimirea potrivnicilor, omul a desfăcut tinicheaua şi s-a urcat în maşină râzând.

Politicienii locului, printre care s-a numărat şi Mocanu, originar din Câinenii de Argeş, ales deputat de lovişteni, în Parlament, cu ocazia campaniei electorale făcea promisiuni diverse, angajându-se că va face pod stătător peste râul Olt, la Cornet. El nu s-a ţinut de cuvânt. Din această cauză, oamenii locului zeflemeau făgăduinţele acestuia, dând denumirea podului de gheaţă format iarna peste Olt de ,,podul lui Mocanu’’.

Documentele vremii mai spus că în timpul campaniilor eclectorale erau adevărate lupte între ţărănişti şi liberali, fiecare avea un fel de ceată ultras care venea la secţiile de vot înarmată cu pari, cu băte şi ciomege.

Liviu POPESCU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *