Scundu, pe coordonatele istoriei, între un trecut tumultos și un prezent liniștit

Cu o istorie tumultoasă, comuna Scundu este așezată într-un cadru natural deosebit, între  dealuri de înălţime medie, ale căror denumiri sunt consemnate în Marele Dicţionar Geografic de la sfârşitul secolului trecut, întocmit de C. Lahovari. Fiecare din cele patru sate Blejani, Scundu, Avrămeşti şi Crângu au un trecut, cu  istorie, cu propria etimologie.

Denumirea satului Blejani apare în anul 1765 şi cercetătorii explică numele acestui sat de la locuitorii veniţi din Blaj pe aceste meleaguri.   Satul Scundu a purtat denumirea de Pădureţu, acest toponim fiind cel mai des utilizat în documentele medievale şi are originea în configuraţia locului, zona fiind la începuturile aşezării acoperită cu păduri, pădureţi numindu-se locuitorii.  Satul Crângu a purtat şi denumirea de Lahovari, etimologie provenită de la boierii Lahovary, care au avut moşii in acest loc. Denumirea satului Avrămeşti provine de la un boier pe nume Avrămescu, boier care a stăpânit pământuri în comuna Scundu.

După războiul de independență, în comuna Scundu apar unele înnoiri. Existând aici o mare suprafață de pădure de stejar, o societate franceză a înființat în pădurea Lahovary o fabrică de cherestea, ale cărei motoare erau conduse cu aburi. Urmele acestei fabrici se găsesc și astazi, în padurea Lahovary, în marginea pârâului Scundu. Atunci s-a modernizat șoseaua Scundu-Pesceana necesară transportării materialului lemnos. Tot atunci, Alexandru Lahovary construiește o fabrică de tananti.

După anul 1923, în comună apar utilajele agricole treieratoare și vânturători, dublându-se numărul de prăvălii. Pe langă morile de apă ineficiente datorită cumului fluctuant al văilor se pun în funcțiune mori cu motor.În ceea ce priveste morile de pe raza comunei Scundu, una dintre acestea se afla sub administrarea primariei, fiind moara cu ciocanele pentru furaje. O altă moară era proprietate privată, fiind o moară cu pietre pentru obținerea malaiului. Se înmulțesc cazanele de fabricat rachiul din vin, prelucrându-se în mai bune condiții rezidurile vinificației. Unii locuitori se ocupau cu comercializarea vinului strângând acest produs spre a-l vinde en-gros la cârciumarii din Rm. Vâlcea, Craiova sau București.

 Astăzi, Scundu este o comună liniștită cu oameni harnici, în plină dezvoltare, cu noi proiecte și investiții pe care primarul Dumitru Blejan le pune în practică. Educația, sănătatea, infrastructura și un cămin de bătrâni, arată că la cârmă este un bun gospodar și administrator. An de an, se fac investiții, iar în această perioadă, administraţia locală din Scundu are în agendă demararea lucrărilor la reabilitarea Școalii Gimnaziale, precum şi reabilitarea şi modernizarea Dispensarului comunal.

Primarul Dumitru Blejan spune că „sunt investiţii importante pentru comună. Sunt domenii care asigură dezvoltarea social-educaţională a comunității noastre. Infrastructura în educația este o preocupare majoră a statului, iar noi ca autoritate publică locală trebuie să asigurăm suportul necesar, pentru ca dascălii să transmită copiilor esența valorilor. Totodată, sănătatea este la fel de importantă, de aceea, unitățile sanitare trebuie modernizate, reabilitate și dotate cu aparatură medicală”.

(extras www.primariascundu.ro)

Claudia POPA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *