Un nou drum judeţean subcarpatic (DJ 676A) este redat circulaţiei, drum care leagă Roşiile de Fârtăţeşti

În sudul Carpatilor Meridionali, cu altitudini ce variaza intre 130 de metri si 2361, in Vaful Budislavu, din Fagaras, ţinutul Vâlcii se face cunoscut nu doar prin binecunoscutele sale vetre de cultură, legate de însemnate nume, ca eroul paşoptist Nicolae Bălcescu, apoi Anton Pann, cel “isteţ ca un proverb” sau Sfantul Antim Ivireanu, intemeietorul primei tipografii de la Ramnic, al nobilului dac Thiamarcus, intemeietorul cetatii Buridava (Ocnita de astazi) sau ale primilor oameni de pe teritoriul dintre Carpati si Dunare (la Bugiulesti, tot in Judetul Valcea este amintita prezenta asa-numitului Homo Sapiens Olteniensis, acum….mai bine de 2 milioane de ani), ci si prin peisajul natural de o neasemuită frumuseţe, cu pitoresti defilee şi cataracte, păduri nesfârşite, creşte şi lacuri, cărora li se adaugă paleta de culori a bogăţiei de flora si faună.

Subcarpatica, ţara de dincoace de munţi este infinitul Vâlcii, loc unde trecerea de la munte la Câmpia Română se face prin cel mai frumos petec de Românie, un tărâm cu râuri care curg precum curcubeele de la nord la sud, printre dealuri semeţe, unde bisericile sunt castele de pe vârfuri, păstorind satele valahe, în zona concelor boiereşti şi a lăcaşelor de cult de lemn, ridicate de haiduci, logofeţi, principi sau iubitori de Dumnezeu. Aşa au apărut satele noastre de-a lungul Cernei Pescenei, Sasei, Olteţului, Luncavăţului, râuri care împreună cu subcarpaţii realizaeză un adevărat dans într-o agora creştină.

Aici administraţia centrală are un uriaş proiect de legătură a acestor văi prin drumuri care taie şi urcă, apoi coboară şi din nou valsează de le Vest la Est, un judeţ miraculos.

Dacă anul trecut, Grădiştea s-a legat cu Roşiile prin Perteşti, printr-un drum care străbate stejărişul din basmele românilor, în acest an, a venit rândul ca Fârtăţeştiul să se lege printr-un drum nou cu Roşiile, trecând dealurilor Căţetului, prin zona haiducilor, pe urmele transhumenţei, pe drumul monahilor din Vâlcea de Mijloc.

„Este istorie azi acum aici. Este pentru prima dată când se asfaltează un drum care leagă două localităţi vecine printr-o zonă cu uriaş potenţial agro-turistic. Oamenii nu vor mai ocoli 20 de km prin Tetoiu sau prin Lădeşti pentru a ajunge aici. Este meritul actualei conduceri a Consiliului Judeţean Vâlcea”, spune primarul Nicolae Voicescu.

Prezent la lucrările de asfaltare, preşedintele Constantin Rădulescu, spune că acest drum va fi unul modern, cu rigole, cu un tersament solid şi că „va deschide perspectivele turismului monahal şi agroturismului” în această parte de judeţ

„Scriem istorie aici, scurtăm distanţele în judeţ. Se poate ajunge de la Grădiştea, din bazinul Olteţului spre est, spre lunca Oltului foarte uşor. Am reuşit anul trecut să facem drumul prin Perteşti, apoi Lădeşti – Glăvile şi de aici spre Drăgăşani. Acum DJ 676A, un drum care nu putea fi folosit de cei din Roşiile sau din Fârtăţeşti se asfaltează. În această săptămână redăm circulaţiei un nou drum judeţean care leagă patrimoniul acestei părţi de judeţ. Bisericile unicat din Roşiile, bisericile din Grădişte, cele din Fârtăţeşti, mănăstirea din Stăneşti. Nu mai adaug aici tranzitul de mărfuri, naveta pentru cei care lucrează în sud sau vestul judeţului. Distanţele în Vâlcea se scurtează, într-un moment când timpul înseamnă totul”, a precizat Rădulescu.

DJ 676 A are o lungime de 18 km, leagă comuna Fârtăţeşti de comuna Roşiile prin Cuci-Căţetu, şi scurtează distanţa dintre aceste localităţi cu 20 km.

Liviu POPESCU

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *