Una din cele mai mari colonii de licheni de piatră din România se află la Perişani

Una din cele mai mari colonii de licheni de piatră din România, localizată în comuna Perişani ar putea deveni arie protejată, Primăria Perişani începând demersuri în acest sens.

„Am colindat o parte din Masivul Cozia, însoţit  directorul Parcului Naţional Cozia ing. Pavel Prundurel şi agentul de turism de la Centrul de Informare Turistică Perişani Dobrin Marian, călătoria a avut scop descoperirea şi promovarea zonei, privitor potenţialului turistic.  Cele mai importante obiective din această drumeţie au fost descoperirea unor arbori seculari în zona Priboiasa (unul din arbori din specia fag nu poate fi cuprins de unirea mâininilor a patru oamenii, este fenomenal) voi face toate demersurile pentru declararea acestora în categoria rezervaţilor cu arbori seculari, cel de-al doilea obiectiv fascinant a fost întâlnirea cu lichenii de pe creasta Chiciura care sunt unici, la fel o să trebuiască să-i certificăm într-o rezervaţie, se merită ai vizita, eu am mers pentru a cincea oară şi voi continua să o fac de câte ori voi avea timp”, spune primarul din Perişani, Ion Sandu

Până nu demult, lichenii reprezentau doar sursă de hrană pentru unele animale sau tratamente în medicina homeopată, însă pe măsură ce se descoperă şi fundamentează
ştiinţific relaţia lor cu mediul înconjurător, devine tot mai pregnant rolul şi importanţa lor atât în aprecierea biodiversităţii cât în biomonitorizare, fiind consideraţi cei mai buni bioindicatori tereştri ai calităţii mediului.

Cunoscut sub denumirile populare de mușchi de munte, mușchi creț, jeleghin de munte, lichenul de piatră are o istorie lungă de utilizare ca aliment şi ca remediu natural în Europa centrală şi America de Nord. Este un mușchi răspândit pe stâncile și platourile din zona alpină expuse vânturilor puternice, în jnepenișuri și locuri foarte uscate. La noi în țară este frecvent întâlnit în Munții Făgărașului, Munții Retezat, Munții Parâng, Banatului, Țarcului. Cuvântul lichen derivă din grecescul „leichein” (a linge, a întinde pe o suprafață), sugerând modul în care lichenul se întinde pe suprafața pe care crește. Bartholin descrie planta în 1671 și o recomandă ca purgativ.

Mușchiul de piatră este un lichen cu tal fructiculos (sub forma unei tufe de mici dimensiuni), erect, de culoare brun-închis cu pete albe și înalt de până la 10 cm, divizat în mai mulți lobi. În scopuri medicinale se folosește planta Lichen Islandicus (întregul tal) recoltată începând din aprilie și până în octombrie-noiembrie, pe vreme uscată.

Datorită acidului usnic, o altă componentă importantă din compozitia plantei, mușchiului de piatră i se atribuie o puternică acțiune antibiotică și antispastică. Polizaharidele din Cetraria islandica au activitate imunologică atât in vitro cât şi in vivo și sunt implicate în efectul antiinflamator al acestui mușchi. Prin aceste proprietăţi, lichenul de piatră este folosit cu succes în tratarea gripelor, traheobronşitelor acute, bronşitelor cronice, laringitelor acute şi cronice, astmului bronşic, hepatitei cronice, vomismentelor de sarcină, afecţiunilor gastrice, tumorilor tubului digestive. Extractele de licheni sunt pentru organism tonice generale şi se folosesc sub formă de infuzie, tinctură sau decoct.

Studiile făcute recent se îndreaptă spre o acțiune antioxidantă a lichenului de piatră, acesta fiind un potențial antioxidant natural.

AP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *