Smeoreanu, americanii şi ziariştii

Americaniii l-au furat pe Isus iar românii se chinuie să-l salveze. Presa este overwatching iar totul este pus în scenă într-o combinaţie de clasic şi nou, între new age (Alina beizadea de primar) şi old age (primărita din Mănăstirea) alături de Karamazovul cel mic, preotul satului, un fanatic religios care se zbate între iubirea pentru Măntuitor şi Feng Shui-ul oferit de sânul primăriţei.

O remarcabilă metaforă despre credulitate, manipulare, Facebook, aceasta este piesa, deja  a dramaturgului Smeoreanu, o piesă care pune pe scenă tot eclectismul său, de la tradiţionalism, şuetă, iubiri nespuse, timidate şi aroganţă dar toate în parametrii citadini.

A fost aşadar o premieră absolut benefică pentru ziua de duminică, o seara care mie, cel puţin mi-a încheiat un week-end pe un fudal de liniste. A meritat o deplasare de o oră  pentru a fi în sala Studio, a Naţionalului din Piteşti.

„De ce nu a am văzut piesa la Râmnicu Vâlcea?”

Smeoreanu a preferat să evite răspunsul, cert este că la unul din cele 2 teatre vâlcene, i s-a spus că „asta nu e piesă de teatru”.

Spovedania unui jurnalist este o farsă, o cugetare şi o analiză pe care numai noi, cei care ţinem la clasicismul sau parfumul „retro” al profesiei, noi poate o percutăm, mai ales în zilele noastre când jurnalismul ca stare de spirit devine o artă a imposturii prin specimene ca  Mălin Bot

Vestea bună este că piesa se va juca în curând, în luna iunie, şi la Râmnicu Vâlcea.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *