Zătreni, comuna unde majoritatea locuitorilor a participat la revolutia de la 1848

Istoria comunei Zătreni se pierde în negura vremurilor şi face parte din istoria milenară a ţării noastre.

După descoperirile arheologice făcute de Gheorghe Licu în anul 1911 în Vâlceaua Dobreştilor, 37 de monede de denari republicani romani, acestea atestă Zătrenii ca vatră umană din secolul al II –lea î.e.n. Monedele în număr de 37, denari republicani romani de argint, menţionate de V. Pârvan aparţineau la 7 familii diferite. Un alt document care atestă vechimea comunei Zătreni este drumul dacic care pleacă de la Sucidava Romula trece prin Dobrosloveni jud. Olt pe la Pieleşti Dolj si face hotarul comunei cu comuna Dănciuleşti ajungând la cetăţile Grădiştea şi Alunu din jud. Vâlcea, Polovraci jud. Gorj şi sarmisegetuza din Munţii Orăştiei.

Unul dintre momentele istorice, demne al celor din Zătreni, este acela al revoluţiei pasoptiste, cânt aproape toţi locuitorii au participat la revolutia de la 1848.

Deşi prin mai multe mijloace s-au împiedicat plecarea la oastea lui Magheru, totuşi locuitori ai comunei au plecat şi s-au înrolat în marea oaste.

Trebuie menţionat faptul că unii cetăţeni ai comunei au avut funcţii la nivel de judeţ, examplu fiind Grigore Râureanu născut în satul Risipiţi care, fiind profesor în Râmnicu Vâlcea, a fost numit comisar cu organizarea programei constituţionale în judeţ în fruntea cărui program sicria: Respect la persoane = respect la proprietate, numirea făcându-se de guvernul revoluţionar. Fratele profesorului Grigore Râureanu, viitor scriitor, elev fiind la liceul Sfântul Sava din Bucuresti, Ion Râureanu, impreună cu Gheorghe Chiţu şi alţi colegi ascundeau in pivniţele liceului arme pentru revoluţionarii paşoptişti.

Cu toate că s-a impiedicat participarea la revoluţie o parte din ei s-au înscris voluntar în tabăra lui Magheru: Badea Ion Stan din Lăcusteni, Ion Călinescu din Risipiţi, Preotu Barbu din Lăcusteni, Cojocaru Constantin din Zătrenii de Sus, Preotul Costache din Zătreni, Dumitru Marin căprar din Văleni si Roşca Mihai din Găneşti.
În luptele din Dealul Spirii a fost recompensat de Magheru pentru faptele de vitejie căpraru Dumitru Marin din Văleni.

În această perioadă viaţa ţăranilor se înrăutaţeşte şi mai mult refuzând să mai lucreze pe moşiile boierilor sau distrugând culturile şi islazurile.
În 8 septembrie 1848 este înregistrată o plângere adresată suptocârmuirii Plăşii Olteţul de Jos prin care se arată de către Stanca Diculesu că a gonit de pe moşie pe ţiganul Ion deoarece a sărit cu coasa asupra sa să o omoare. La 23 august 1848, Gheorghe Mlecănescu arendaşul moşiei din Zătrenii de Sus, printr-o petiţie arată pagubele pricinuite de locuitorii comunei Zătreni prin distrugerea culturilor de cereale, islazuri şi nefacerea zilelor de clacă.
După mai multe petiţii în acest fel se cere înfiinţarea Gvardiei Naţionale 7 septembrie 1848.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *