Din Rumesul Flandrei, pe urmele istoriei de 800 de ani, a Vaideeniului vâlcean

În 1206 o atestatare documentară pomeneşte numele unei localităţi din Hunedoara Romos o replică a RUMES-ului din Flandra locul de unde au venit primii colonişti saşi. O comuna aflată la poalele Parângului, în frumosul ţinut transilvan, unde românii şi saşii au construit o trainică aşezare care avea să fie de o importanţă crucială pentru…o anume localitate vâlceană. Unul din satele Ramosului, se numea atunci ca şi azi Vaideei…

Istoria zbuciumată a Romosului i-a unit pe oameni – români şi saşi, făcându-i să împartă şi bune şi rele. Au fost momente grele când printre treburile casei şi ale câmpului locuitorii mai aveau să reziste şi atacurilor tătarilor şi turcilor plătind tributul de vieţi omeneşti indiferent dacă erau saşi sau români.

Puţin a lipsit ca în urma invaziei din 1438, întreaga populaţie a Romosului să dispară. Supraviţuitorii s-au retras în munţi. Printre care un sat întreg, Vaideei. Aceştia nu s-au mai întors şi au continuat exodul dincoace de Carpaţi, găsind loc de aşezare între două râuri, Cerna şi Luncavăţ. Cei care au rămas, romosenii, după 41 de ani, când turcii au fost înfrânţi în bătălia de la Câmpia Pâinii, s-au răzbunat cumplit nimicind rămăşiţele armatei turceşti pe locul care acum se numeşte ”Pîrâul turcului”.

Hunedorenii din satul Vaideei au dat aşezarii pe care au constituit-o aici, dincoace de Carpaţi, denumirea de Vaideeni. Hrisoavele de la arhive spune că Vaideeniul „isi are originea dupa satul Vai de Ei sau satul Vaidei din comuna Romos, judetul Hunedoara, cand in urma navalirii hoardelor tatare din anii 1241 – 1243, satul Vaidei a fost distrus iar o perte din locuitori au trecut muntii si s-au asezat pe aceste meleaguri”

My beautiful picture

Satul Vai de Ei a supravietuit pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea, cand s-a marit prin venirea marginenilor si a primit numele de Vaideeni. In “Conferinţa ţinută la Casa Şcoalelor” (1912), Emmanuel de Martonne a susţinut de fapt un curs de geografie socială comparată. In urma peregrinărilor sale prin Carpaţi, geograful francez a asociat “pendularea regulată” a turmelor de oi intre locurile de “vărat” şi “iernat” cu procesul de transhumanţă existent in Franţa, in Alpi, Pirinei şi Cevennes. O altă asemănare a fost surprinsă intre procesul de numărătoare la schelă a oilor şi acele “lies et passeries” din Pirinei, situate pe ruta oilor spaniolilor ce se indreptau la iernat spre Franţa.

O poveste care nu trebuie uitată despre originile păstorilor noştri de la vest de Vâlcea,o istorie care se duce în urmă cu aproape 1000 de ani, până spre îndepărtată Flandră…

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *