Drama femeii de 52 de ani, plecată la muncă în străinătate, lăsându-şi acasă fetiţa de 7 ani

după reportajul despre românii nevoiţi să plece la muncă în străinătate, am primit mai multe scrieri, drame adevărate din România noastră, pe care încercăm aici, într-un colţ al ziarului nostru să le publicăm.

Începem cu povestea Kameliei, le aşteptăm pe ale dumneavoastră

 

Un exemplu….

este vorba de o prietena de a mea care fiind divortată la 45 de ani a făcut un copil (ea de fapt credea că este in menopauză) neasteptat cu un barbat care nu si-a asumat responsabilitatea.

Locuia în gazdă în Ploieşti când a născut, era singură cu o operaţie de cezariană într-o cămăruţă fără baie. Nu toată lumea este norocoasă să aibă o familie numeroasă cu fraţi, surori, mame, taţi bunici…

Ea era singură (pentru că fusese abandonata si crescută la Orfelinat) cu fetita nou născută. M-am urcat în tren şi i-am spus „hai acasă în Sighişoara, vedem ce facem, te ajutăm cumva şi creştem acest copil (eram un grup de 3 foste colege de liceu).

I-am găsit un apartament lângă mine i-am plătit chiria pe 3 luni, ea avea o îndemnizaţie de 800 lei plus alocaţia fetei 230. Am încercat cât am putut să o ajutăm, cele 3 luni au trecut, chiria era de 600 de lei, întreţinerea de 400, îi mai rămâneau 230 lei de mâncare şi cele de trebuinţă pentru ea şi un nou născut, scutece, creme lapte praf…etc care sunteţi mame stiţi.

Au trecut lunile, o ajutam cum puteam fiecare dintre noi. Am încercat să nu o privăm pe Maria de ceea ce înseamnă familie….a trecut concediu, trebuia să meargă la serviciu. A încercat sărmana, lucra la Penny iar micuţa o ducea la creşă.

Oameni de calitate, cei de la Penny o întelegeau ii dăduseră doar schimbul de dimineaţă. O trezea pe Maya la 5.30 şi cu ea în braţe mergea pe frig şi ploaie o lăsa la creşă şi fugea la serviciu însa salariul era 875 plus bonurile de masă.

Eu rămăsesem la rândul meu fără serviciu, de, criza economică mondial, una dintre colege fusese descoperită cu cancer malign la sân, iar cealalată fusese părăsită de soţ pentru o domnişorică de aceaşi vârstă cu fiica sa deci nici una nu mai aveam posibilitatea să o ajutăm.

A renuntat la apartament şi s-a mutat într-o cămărută la demisol unde plătea 300 de lei plus gaz curent si apă rece, unloc igrasios şi insalubru. Timpul trecea si Maria se afunda în mizeria zilelor pe care le trăim. La un moment dat am încercat la primărie să primească o garsonieră de la ANL dar nu s-a putut, era trecută de varsta de 35 de ani ….

Maya a ajnus cu chiu cu vai la scoală dar Maria nu mai făcea față problemelor, se înglodase în datorii şi asta fără să se lăfăie, fără să trăiască o viata de huzur doar încercând să rămână în picioare…

Eu am plecat la munca în Germania, era singura mea solutie de a supravietui. După un timp, cand am venit acasă, Maria era doar o umbră târâind după ea o fetită slăbuţă cu nişte ochi trişti dar o inteligenâă sclipitoare. Mi-a spus dacă ar putea să merg şi ea să muncească 3 luni să mai scape de datorii dar problema era că nu avea cu cine lăsa fata. Ok i-am spus hai că vorbesc cu nora şi fiul meu, ca 3 luni să o ţină la ei. Nora mea este cadru didactic iar fiul meu este inginer. Ei au tot ceea ce îşi poate dori cineva doar un singur lucru nu au,  copii.

Maria a plecat lăsand-o pe Maya la ai mei. Îmi povestea că noaptea Maya se îneca în plâns dar niciodată faţă de ei. Era un copil de 6 ani copleşit de greutăţi de lipsuri

După 3 luni a venit înapoi şi a plătit o parte din datorii a incercat din nou să supravietuiască a încercat toate solutiile pe care mulţi români nu le găsesc pentru că habar nu au ce înseamnă să fii disperat, fără curent, fără gaz.

A plecat din nou şi  a încercat să isi ia fata cu ea. A ajuns la un batran care i-a făcut viata un calvar 3 luni de zile apoi a trebuit să se întorcă înapoi incepea şcoala …ce să faca nora mea, nu se mai putea ocupa de fată, urma un tratament de ferilizare…

A lăsat fata în grija unei vecine, o femeie buna dar cu un sot mizerabil. A mâncat bătaie atât fata de era traumatizată ….

Acum să mi spuneti voi ce solutie putea găsii femeia asta la 52 de ani?

Kamelia

One comment

  • George

    Oameni buni, daca tot relatati intamplari din astea, dati mai multe detalii. Implicati-va si voi si ajutati-i si pe altii sa se poata implica. Poate ca impreuna gasim o solutie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *