Consiliul Judeţean Vâlcea ia în calcul posibilitatea preluării Drumului Naţional 7 D

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a declarat pentru Râmnicu Vâlcea Week, faptul că a luat act de solicitările autorităţilor locale şi a locuitorilor din Ţara Loviştei, ca drumul de pământ DN 7D să fie preluat de forul judeţean şi să fie promovat pentru a fi reabilitat sub indicativ de „drum judeţean”.

„Da, problema o cunosc de foarte mult timp ştiu că au fost în ultimii 10 ani mai multe memorii, discuţii, că s-au căutat soluţii cu privire la reabilitarea acestui drum. M-am întâlnit cu autorităţile locale dar vreau să am o discuţie detaliată, să facem o analiză serioasă a ceea ce înseamnă preluarea acestui drum şi transformarea lui în drum judeţean. Aşa cum am promis, obiectivul meu este reabilitarea întregii infrastructuri din Vâlcea, atât drumurile judeţene cât şi prin lobby susţinut a drumurilor naţionale. DN 7D, deşi este drum naţional, este doar pe teritoriul Vâlcii, cu acest indicativ, cei din Argeş l-au declasat de mult. Aşadar, pe varianta de drum naţional, devine clar că sunt aproape zero şansele de a fi reabilitat. Vom avea aşadar o discuţie tehnică şi după o analiză serioasă vom propune în Consiliul Judeţean un proiect de hotărâre privind preluarea acestui tronson de drum care, ce-i drept străbate una din cele mai frumoase zone turistice din judeţ şi chiar din ţară. Ulterior vom promova acest drum pentru a fi reabilitat şi a găsi surse de finanţare”, a declarat Constantin Rădulescu.

Cel mai vechi drum din Valahia şi poate unul din cele mai frumoase din România trece prin Vâlcea. Dar prea puţină lume ştie de el şi e bine că e aşa, pentru că acest drum efectiv este pulverizat în mii de gropi, într-un hal pe care cu greu îl poţi prezenta azi, într-un singur material.

S-au adresat memorii, sute şi mii de petiţii, interpelări, strigăte disperate, dar nimănui, efectiv nimănui nu i-a păsat de DN 7D, după indicativ, drum principal al României, în realitate, nu se compară nici cu cel mai jalnic drum forestier din ţară.

Vechi drum folosit de legiunile romane, DN 7D, Drumul Loviştei, drum care străbate cel mai frumos ţinut al Vâlcii, locul unde s-a născut, de fapt, Ţara Românească voievodală, sucombă, se scaldă în noroi, se afundă în pământ, e mort de-a dreptul.

Acest drum lega, acum peste 2.000 de ani, fortificaţiile romane, Limes Alutan, cele care apărau ultima provincie romană, pe care armatele imperiale o păstraseră pentru aur şi sare.

Nu mai puţin de 4 castre romane încă se luptă cu vremea aici, în Loviştea, străduindu-se să reziste uitării.

Cnezatul lui Litovoi sau al lui Farkas aici, în Loviştea, îşi are obârşia, primele formaţiuni statale ale lui Miraslau şi Seneslau sunt aşezate pe acest drum al antichităţii. Iar ulterior, cavalerii maltezi şi toate oştirile Occidentului au mers pe acest drum în zecile de cruciade, aventurile creştinătăţii pentru distrugerea Imperiului Musulman. De la Câineni şi până dincolo, la Sălătrucu, pe Valea Topologului, sute de pietre sculptate cu cruci malteze, morminte de cavaleri apuseni stau drept mărturie a primului mileniu de după Hristos, a  acelor vremuri.

Carol Robert de Anjou pierde definitiv, la Posada, pe acest drum, posibilitatea de a anexa ţinutul valah al Basarabilor. Aici ia naştere marea dinastie a Basarabilor, care conduce Ţara Românească vreme de 800 de ani, mormântul lui Tihomir Basarab fiind la o aruncătură de băţ, în alunişul de pe lângă acest minunat drum.

Mileniul 2 cunoaşte acest drum ca pe unul al mătăsii. Toate drumurile Occidentului spre Orient şi care au traversat Ţara Românească pe la Curtea de Argeş au trecut pe acest drum. Drumul de pe Valea Oltului apare abia în secolul al XVIII-lea.

Dar acest Drum al Loviştei este drumul frontului în Primul Război Mondial, mii de soldaţi români sunt acum pământul care hrăneşte frumoasele păduri de fag şi molid ale acestui tărâm.

Drumul se pierde în secolul XX, odată cu intensificarea tranzitului de mărfuri pe DN 7 (actuala Vale a Oltului), deşi pe aici, pe DN 7D, drumul de la Sibiu spre Piteşti este mai scurt cu 50 de km!

Anii ’90 îl găsesc ca drum judeţean de pământ, drum care lega 3 comune loviştene – Câineni, Boişoara şi Perişani. Şi aşa rămâne până în 2003.

În 2003, autorităţile judeţene decid să facă o cacealma în acte. Transformă drumul judeţean în drumul naţional Câineni – Curtea de Argeş şi rup din Perişani o bucată, înfiinţând o nouă comună – Titeşti.

O modificare în acte, dar nu şi în teren, deşi acest drum, în Grebleşti, nu respectă deloc normele pentru un drum naţional. Sunt case care au zidurile chiar în marginea drumului. Dar nu contează asta.

Şi întâlnim şi o minune palidă. Un singur ministru al transporturilor reuşeşte, pe bucăţi, să toarne vreo 15 kilometri de asfalt în Câineni şi în Perişani. În rest, nimic, doar 400 de metri, turnaţi de o obşte în Titeşti.

Argeşenii îşi dau seama că acest drum nu va cunoaşte asfalt şi îl declasifică – pe Sălătrucu este judeţean, iar pe zona spre Vâlcea devine comunal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *