Anul 2018 decisiv pentru Brezoi: staţiune montană de interes local şi apă geotermală

După ce anul 2017 a venit cu o confirmare pentru frumosul oraş Brezoi – acesta reuşind să amelioreze, din ce în ce mai mult, rănile şi malformaţiile celor peste 50 de ani de industrie socialistă, care au mutilat vechiul oraş aflat în deschiderea Loviştei şi a Văii Lotrului – anul 2018 va veni cu primele rezultate promiţătoare pentru localnicii de aici.

Astfel, în anul 2018, Brezoiul va primi atestatul mult aşteptat, cel de staţiune turistică de interes local, primăria aflându-se în proces avansat de obţinere a acestui titlu, care va veni ca o confirmare a eforturilor depuse în domeniul turistic şi al amenajării urbanistice.

Oraşul aflat la cumpăna celor mai înalte masive muntoase din România, grupa Făgăraşilor şi a Parângului, are deja toate ingredientele pentru a deveni o destinaţie turistică pentru iubitorii muntelui. De la Gura Lotrului şi până spre Mălaia, oraşul, dispus în cel mai curat aer montan, oferă farmecul aristocratic al oraşului italienesc, urbea care a fost graniţa dintre cele două lumi – a imperiului şi a regatului.

„Viitorul este al brezoienilor, suntem poarta de intrare în două locuri deosebite. De aici începe Ţara Loviştei şi tot aici începe Valea Lotrului, până sus, la Câlcescu, străbătând o zonă spectaculoasă. Sper ca în acest an să descoperim şi apa geotermală şi să lămurim pentru totdeauna încălzirea la blocuri. Noi vom continua proiectele noastre europene, cea mai lungă pistă de ciclism, vom dezvolta fenomenele culturale – deja Festivalul de Blues se consacră, pentru asta vom veni cu un parc de rulote şi de campare, vom amenaja traseele turistice dinspre Ţurţudanu, vom conserva clădirile de patrimoniu”, spune Robert Schell, primarul din Brezoi.

Poate, spunem noi, cu această ocazie, cei de la TCH (Hidroconstrucţia) vor constata cât de urâtă este hala de la Gura Lotrului. La fel şi Nicolae Sofianu, care efectiv ocupă aproape un sfert din oraş cu resturile firmei forestiere. Poate că cele două entităţi vor înţelege că o staţiune turistică nu are nevoie de asemenea relicve, că un oraş cu trotuare, spaţii verzi, pistă de biciclete nu se poate învecina cu… secolul trecut.

Liviu POPESCU

3 comments

  • Vestemeanu Alexandru

    Treziti-va din somn, domnule Liviu Popescu si treziti-i si pe cei care vorbesc in somn,Singurul circuit turistic organizat in Brezoi s-ar putea desfasura in modul urmator:stimati turisti aici a fost Statia de asfalt,aici a fost Autobaza,aici au fost depozitele de materiale si alimente,aici au fost depozitele T C H, aici a fost Intreprinderea Miniera, Abatorul,Centrul de fructe,INTREPRINDEREA FORESTIERA, Cinematograful,Cooperativele de productie si consum etc,etc.In aceste „rani si malformatii socialiste lucrau mii de oameni ,printre care si parintii celor mai multi dintre cei care lucreaza acum in primarie.Care sunt realizarile? Constructia Primariei,a Parchetului,Politia a primit o casa noua,Distrugerea unor cladiri de patrimoniu ( Etajele ) Amenajarea trotuarelor,pistei de biciclete si a catorva blocuri-lucrare neterminata si care deja are probleme de rezistenta.Sala de sport in care ingheti de frig ,asta in caz ca nu ploua,parcul un care se planteaza pomi in fiecare an.Putin ,foarte putin.Mai interesanta ar fi o vizita in satul sustinatorilor:Valea lui Stan

    • Dle Vestemeanu Alexandru, subscriu celor spuse de Dvs, dar aș mai aduga incă ceva, așa din partea mea. Pe vremea când Clubul Muncitoresc recte Actuala Casa de Cultura a intrat in renovare, filmele se proiectau in sala de dans a cazinoului aflat la etaj in ,,restaurantul de jos”. Pe vremea capitalistilor, aici se țineau balurile sau la cantina fabricii, de lângă ceea ce generic numeam pe atunci ,,Curtea Castelului”. Aici , in sala de dans nu se intra cu pantofi cu blachiuri, erai controlat de bilete de intrare si daca ai potcoviți pantofii cu blachiuri. Desigur trebuia sa ai vârsta de majorat adica 21 de ani. Era pe atunci un parchet brici. Povesti spuse de tata si cei bătrâni. Pe vremea proiectiilor cinematografice de la inceputul anilor 60, era imbâcsit cu motorina. Asta ar putea fi o rana si o malformație (?) O altă rana si o malformatie ar fi destrugerea turbinii hidro-electrice, după alimentarea Brezoiului de la ,,inalta tensiune” si mai apoi după revolutie, distrugerea ștrandului. În alte părți, unii se chinuie sa refaca linia de mocaniță. Aia a brezoiului care ducea până la cataracte, când a fost distrusă? In canalul turbinei care trecea pa lângâ centrul vechi al Brezoiului, cresteau pesti din care isi alegeau boierii pe care sa li-l pregateasca inntr=una din cele șapte crâșme care erau una lânga alta pe acea strada din vechiul centru. Aici a fost filmat in anii 60 de catre Geo Saizescu ,,Un surâs in plina vara”. Mda, daca stam sa mai scormonim in memoria bătrânilor , câți or mai fi, sau in memoria fotografiilor, am mai putea gasi ,,malformații” facute de ,,avântul revoluționar” al clasei proletarea care isi instituia dictatura prin distrugerea a cea ce amintea de ,,regimul burghezo-moșteresc”, vorba lui Gyuri Pascu. DECI, ca de obicei, adevarul se plasează întotdeauna la mijloc. Cu Stima, Baboo Hausmeister

  • Petreanu Danut

    Foarte corect și punctual comentariu !În logica celui care vrea să scape de sechelele socialismului ar trebui dărîmate și blocurile din centru !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *