Negrenii, greierii şi americanii… Jurnal de front la Mihăeşti

Cosaşii cântă. Iarba arsă acum o săptămână dă din nou spre verde. Pe lângă corturile întinse mai jos de Negreni. A fost Ziua de 4 iulie. Nu e nimeni gură cască şi nici oile nu pasc pe lângă Marin Puşcaş.

„Auzi, au venit americanii, nea Ioane!” Nea Ion ridică din umeri. „N-auzi? Au venit americanii, uite armata!” Nea Ion, nimic. „Şi ce dacă? Prea târziu. Tata e deja mort.”

La Mihăeşti nimeni nu pare pasionat de americani. Ei, cu ale lor. Noi, cu ale noastre. Ei, cu corturile lor, cu toaletele lor ecologice, cu negrii şi albii lor. Ăi din Negreni, românii, îşi udă roşiile, iar copiii se joacă pe străzi cu Skate-urile. Alţii stau în casă pe tabletă. Iar greierii de seară au început să cânte în ciuda furnicilor lui La Fontaine. Cântă româneşte. Fără balalaika. Acum, după 27 de ani.

Două avioane, cred că „Efuri”, au zburat foarte jos, pe deasupra liniei frontului. Acolo unde râd în soare, după ploaie, jeep-uri şi tancuri, I suppose. Niciun post de radio nu pune chestia cu „Goooooood Moooorning, Mihăeşti!”

Americanii stau la gard relaxaţi şi fumează. Am văzut şi femei. Două mulatre chiar mişto. Ce-or avea dincolo de sârma ghimpată?! Biliard, baruri, club?

Nu ştim. Şi nu vom şti. Dar sunt simpatici. I-am făcut cu mâna. Mi-a zâmbit. Era ca-n filme îmbrăcat. Alea de acţiune, când se duc ei vreo 5 prin ţări arabe ostile şi pac, pac; după ce omoară 100 de oameni răi, se întorc toţi 5 în viaţă. Poate 1 e atins un pic la umăr. Atunci când urcă în Black Hawk. Asta după vreo 3 calupuri de publicitate, care te ţin în tensiune.

Lângă american  a mai venit unul. Aseară, un TIR plin cu Coca Cola, cu număr de Călăraşi, se rătăcise prin Mihăeşti, căutând baza. Ce-or cunoaşte, oare, despre noi? Ne văd mai normali? Lumea a II-a, lumea I? Copiii din Mihăeşti sunt la toboganul de lângă. Sar, se agită, nu îi interesează viaţa de dincolo, din cele 4 corturi mari pline cu americani. Au şi ei gumă de mestecat şi Cola. Nu ca noi, când eram mici şi pândeam tirurile cu turci pe baraj. Noi şi Paloma…, fata de la baraj.

O vacă rumegă departe pe islaz şi priveşte spre linia frontului. E plictisită sau e doar vacă, aşa cum e ea. Miţă trece cu caprele şi îmi arată încântat baza americană de la Negreni.

„Prea târziu”, spune nea Ion. „Azi nu aveam atâţia comunişti.”

E asfalt nou la Negreni. De la bază în sus, spre Primărie. Dar nimeni nu se apropie de bază. Nu că nu ar fi voie. Trec căruţele cu romi, dar nu e mare scofală. Ăştia nu vor ghiuluri şi nici mături de paie. Restul lumii e la job. „Restul restului lumii” sigur ştie de manevrele de la Mihăeşti. Şi Putin oftează. Oftează după colhozurile şi sovromurile din anii ’50…

Linia frontului e camuflată cu plasa aia a lor. Iar toaletele şi duşurile ecologice au înscrisuri cu male şi female. Erau 2 mulatre frumoase. Or fi fost d-alea care din 2 mişcări te culcă la pământ, cum am văzut eu în filme? Au fund semirotund… Tipic.

„Prea târziu”, mai spune nea Ion şi pleacă la el acasă. Trebuie să sune fie-sa din Spania să i-l dea pe nepoţelul de 2 ani la telefon  şi să îi spună când vine în vacanţă în ţară.

Nu, nicio oaie nu a călcat linia frontului, cum scria prin presa lirică vâlceană. Doar greierii lui la Fontaine.

Liviu POPESCU

One comment

  • I shall tell the whole truth.Il voi spune in limba noastra stramoseasca.I will tell the whole truth ,even if it is unpleasant for me.E necesar sa primim oaspetii in caminele noastre cu paine si sare intampinati si cu bucatele noastre „a la DROMICHETE” saturati.De ce tabere cu corturi si nu case de oaspeti in fiecare comuna!?Linie de front ,plasa de camuflare ,sarma ghimpata si brazda ciorii?Au stiut ei,americanii de ce n-au venit pana acum? S-a dus vestea ca avem hoti si se apara? „Stapanul rau invata sluga hoata.”Hotia s-a intins ca minciuna ,ele „leaga si dezleaga in tara asta toate!” Regretatul Octavian Paler ne spunea ca „Avem timp”,sa-l ascultam infiintand scoli pentru invatarea si dobandirea virtutilor ,iertandu-i pe cei ce-au gresit ieri si gresesc azi si sa trezim poporul mai inainte de a-l destepta brusc si a-i da carma tarii.Votul este o arma pasnica eficienta doar cand electoratul stie sa iubeasca viata .”Iubirea de mosie e un zid”:care tine departe si alunga orice tentativa de acaparare ,acest flagel ce imparte lumea in situatii antagonice cauzand persistenta conflictelor pe veci.Sa lasam greierii sa cante,furnicile sa acumuleze si noi sa facem Voia lui Dumnezeu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *