Autostrăzile şi gazul metan, singurele care pot scoate Vâlcea din sărăcie

În mai toate statisticile realizate de site.urile economice, Vâlcea este plasat ca judeţ în a doua jumătate a clasamentului sau, din păcate, în unele, chiar spre ultimele poziţii. Ceea ce dezvoltă categoric o undă de frustrare pentru noi, vâlcenii, ştiind foarte bine potenţialul economic uriaş al acestui judeţ. Un potenţial care este de primele 5 poziţii, asta dacă ar fi exploatat.

Un potenţial care include toate ramurile economice, de la industria extractivă, energetică, chimică până la IT sau agricultură cu toate ramurile – zootehnie, viticultură, pomicultură, legumicultură sau culturi intense. Nu mai vorbim de turism, care include totul, de la balneo până la cel montan, monahal, viticol sau de patrimoniu. Nu ştim, deci, câte judeţe din România cuprind o gamă atât de generoasă de oferte.

Cu toate astea, Vâlcea nu trece de locul 22-23, deşi este un judeţ relativ urbanizat: 11 oraşe care concentrează aproximativ 200 de mii de locuitori, adică jumătate din populaţia totală. Şi atunci, ce nu merge, unde este cauza? În Oltenia, suntem, ca potenţial, primii, în Muntenia, discutăm de la egal la egal cu Prahova şi Argeşul, dar…, dar…

S-a dat vina pe conducerea judeţului din ultimii 27 de ani. Da, şi pe bună dreptate, de aceea actuala conducere trebuie să vadă clar unde stă secretul. Care este, de fapt, reţeta ca un client să vină uşor să cumpere cea mai bună marfă de la tine de pe tarabă?

Exemplul următor spune totul. Degeaba pui un comerciant cu cele mai bune şi proaspete legume la marginea oraşului, unde se ajunge prin tot felul de străduţe pline de gropi sau răsucite, când, în centrul oraşului, un comerciant care are legume veştede şi proaste va avea tot timpul clienţi.

Deci infrastructura. Este singura şansă de a pune Vâlcea pe harta economică a României. Dar o infrastructură complexă, care include nu doar drumuri cum ne-ar trece imediat prin  minte, ci şi utilităţile.

Cele două autostrăzi sau drumuri europene (Craiova – Piteşti) sunt două tangente vitale pentru acest judeţ.

Sibiu – Piteşti aduce Râmnicu Vâlcea la 17 kilometri de drumul european, Călimăneştiul, la 17 kilometri şi scoate Ţara Loviştei, una din cele mai frumoase depresiuni intramontane, în faţa turiştilor. Este autostrada care va aduce taraba cu legume proaspte chiar în vadul comercial. Iar drumul expres Craiova – Piteşti pune Drăgăşaniul la 20 de kilometri distanţă, Bălceştiul, la 25 şi scoate tot sudul judeţului în vadul comercial.

Reabilitarea DN67B, DN65C şi a rutelor judeţene principale va facilita tranzitul în interiorul judeţului şi o fluenţă a traficului dinspre localităţi spre cele două drumuri expres.

Dar la fel de important ca infrastructura rutieră este gazul. Gazul metan este vital pentru investiţii ample, este condiţia necesară pentru industrie. Fără gaz, nici dracu’ nu va investi într-o fabrică mare de producţie într-un judeţ fără gaz.

În prezent, doar 25% dintre localităţile din Vâlcea au gaz metan, adică prea puţin sau, mai bine spus, exact cât este valorificat din potenţialul acestui judeţ. Prea puţin pentru a gândi ceva de amploare. Fără gaze, nu pot exista hale de producţie, angajaţii nu stau iarna să tremure, nu se poate face industrie de producţie. Aşadar, nicio investiţie cu un număr de la 25 de angajaţi în sus nu se va face în zone fără gaze, adică în 75% dintre localităţi.

De aceea, conducerea judeţului Vâlcea trebuie de urgenţă să gândească o strategie de a introduce gazul metan în tot judeţul. De la Ghioroiu până la Câineni. Chiar şi o pensiune turistică sau un hotel are nevoie de gaz metan, nu doar industriaşii. Şi populaţia, având în vedere preţul în creştere al lemnului. Restul de elemente sunt paleative.

Canalizarea este secundariatul, la fel apa potabilă, dar sunt tot atât de importante pentru economie ca şi curentul electric. La Vârful Romani, unde sunt deja 100 de construcţii, nu există curent electric, iar noi vorbim de investiţii în turism, pe bază de generator…!!!! Amuzant, nu?

Aşadar, autostrăzi, drumuri, gaz metan, canalizare, apă şi curent. Când acestea se vor realiza, Vâlcea va fi în top 10. Dacă nu, vom rămâne tot la coada clasamentului. Prin urmare, dacă Ion Câlea, Miţaru, Buşe, Comănescu au fost incapabili de a face ceva în acest sens, „Triumviratul” din prezent ce aşteaptă? Alte clasamente cu Vâlcea pe ultimele locuri?

Asta de mai sus e tema triumviratului vâlcean. Dacă nu vom avea, în 2022, autostrăzi, gaze, canal, apă şi curent în vârf de munte, triumviratul va intra în istorie la fel ca şi predecesorii…

Liviu POPESCU

 

2 comments

  • Titu Ion

    Liviu Popescu are dreptate : ca triumviratul sa dea roade trebuie activat cu cele trei elemente menționate, infrastructura rutiera,gaz metan si apa-canal !!

  • Dan

    Bine punctat! Avem resurse, frumuseți naturale și antropice, potențial agricol etc. Dar, să mă iertați, cred că principala problemă este reprezentată de … faptul că… aceste plaiuri mirifice sunt…..POPULATE! Sanatate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *