Acest articol de Vâlcea l-am scris fără consum exagerat de „iarbă”

Azi, sâmbătă, m-am trezit cu capsa pusă. Exact precum profesorul care predă la Mecanic 2 şi care încearcă să le spună ceva util derbedeilor care fumează iarbă, ţâţâie fetele în pauză şi chiulesc de la ore, dar rămâne dezamăgit că nici măcar teorema lui Pitagora n-o cunosc sau nici măcar să-l calculeze pe delta în ecuaţia de gradul 2.

Cam aşa este clasa politică de Vâlcea: una sublimă, una moştenită precum o casă dărăpănată, fost conac boieresc, ulterior sediu de Ceapeu, şi care, acum, prin moştenitori, nişte nepoţi capsomani, încearcă să se proclame drept continuatori ai lui Mihalache, Maniu, Titel Petrescu, ai Brătienilor sau ai Tituleştilor. Ăştia sunt cei care ne conduc destinele la nivel local şi naţional, cu foarte mici excepţii; cred că ei au pus coada la prună, că ei ne spun nouă că Oltul curge spre Drăgăşani, că se conduce cu volanul pe stânga, că pomii se plantează cu verdele în sus.

Unii care mor de drag când sunt pozaţi, pupaţi în dos, preamăriţi, slăviţi, descămoşaţi… psalmizaţi, imploraţi, curtaţi… vecernuiţi, tămâiaţi…

Mulţi au consilieri cu tiugile mai goale decât Calorică de la Căminul din Măciuca. Sunt goi precum tulpina de păpădie din care se fac tuturigi, creierul le este aerofob, s-au trezit într-un conac boieresc, fost Ceapeu sau Iaseu colhozist, şi se cred mai deştepti şi mai frumoşi decât Brad Pitt, absolvent de Academia de la Sorbona Tylor. Un fel de Lady Gaga, dar care nu au salvat Capitoliul prin gâgâitul lor.

Vai de ei! Unii au descoperit cratima aşa cum au găsit americanii Area 51 şi extratereştrii la Roswell.

Uneori mi-e milă de ei, alteori mi-e milă de mine şi de noi, amărăştenii cu plasa de rafie în mână, care ne cumpărăm şoşoni de la Dovali şi căscăm gura la texte lungi fără esenţă şi spunem „Măică, ăştia e deştepţi, ăştia e oameni mari”. E pe dracu’ deştepţi, mânca-ţi-aş! Sinapsele noastre tocite nu ştiu să spună măcar atât: „Bâşti, băi, sicofanţilor, de aici! Aţi auzit de investiţii private în filme SF, aţi copilărit cu roibisme şi bălănisme, aţi crescut într-un socialism întârziat, unde era bine să lingi, să pupi, să faci mătănii pe lângă corifeii postdecembrişti!”.

Asta e clasa de Mecanic 2, unde, mereu, profesorul vine cu silă la catedră şi se uită la figurile bovine care se înţeapă cu boldul, ascultă manele în pauză, o ţâţâie pe Aurica, îi dau castane lui Gore, prostu’ clasei, aruncă cu cocoloaşe de hârtie între grupuri, râgăie şi flatulează, ambele pe gură, dar, printr-o minune cerească, sunt elevi, cică, la Mate-Info. Unde habar nu au ce e aia o integrală şi, când pleacă de la ore, iau taxiul spre casă, nu se urcă în şapte barat.

Cauzele? Nu e doar vina lor, vai! Prostia lor şi prostia noastră au găsit fix punctul eutectic, ăla în care suntem şi izobari, şi izocori, şi amorfi.

Să-i laşi repetenţi? Pierzi norma didactică… aşa că îi treci pe toţi şi le mai pui şi un zece. Naşpa…

Rodion Cumătalarâu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *