Japonezii nu mai fac sex
Un articol din „The Guardian”, din 20 octombrie a.c., a suscitat un interes deosebit în mass media niponă și a determinat chiar o reacție a primului ministru Shinzō Abe.
De ce nu fac sex tinerii din Japonia – a fost tema articolului din „The Guardian” – și are ca personaj principal pe Ai Aoyama, „regină a iubirii” cu 15 ani în urmă, în prezent consilieră în probleme de sex și „relationship” , care dorește să vindece criza sexuală japoneză denumită oficial „sindromul celibatului”, prin reiterarea artei curtezanelor din perioada Edo a șogunilor și samurailor și o serie de interviuri în rândul tinerilor japonezi.
Conform unui studiu efectuat în 2011, 61% din bărbații necăsătoriți și 49% din femeile necăsătorite cu vârste cuprinse între 18-34 de ani nu sunt implicați într-o relație amoroasă. Un alt studiu arăta că o treime din populația sub 30 de ani nu a avut nicio relație amoroasă vreodată. Potrivit cifrelor guvernului japonez, alarmat de scăderea natalității și îmbătrânirea populației, speranța de viață va crește la 91 de ani în 2060, pentru femei, și de la 84 pentru barbati.
Criza are două cauze principale. Reacția femeii nipone, care preferă cariera, știut fiind faptul că, după tradiția japoneză, 70% dintre ele sunt nevoite să-și părăsească slujba după căsătorie, iar bărbații, la rândul lor, tot prin tradiție, sunt întreținătorii familiei și ai soției, obligație de care se tem în condițiile crizei economice prin care trece în prezent Japonia. Ar mai exista și alte cauze adiacente. Una ar fi cutremurele frecvente, iar mai recent accidentul nuclear urmat de tsunami din 2011, care se pare că s-au soldat în anul 2012 cu cea mai scăzută cifră a nașterilor din Japonia, spune Ai Aoyama, motivând și astfel opțiunea pentru solitudine a tinerilor japonezi. O altă, ar fi cea subliniată de Roland Kelts, scriitor american pe jumătate japonez, comentator din Japonia pentru National Public Radio și BBC, care spune (potrivit The Guardian) – „Japonia a dezvoltat lumi virtuale incredibil de sofisticate și sisteme de comunicare online”, iar „…nevoia de a scăpa în lumile virtuale private, în Japonia, provine din faptul că este o națiune suprapopulată cu spațiu fizic limitat”. El crede, de asemenea, că nu mai este mult până când și restul lumii o va avea aceeași soartă. De altfel, cazurile extreme, de retragere totală în lumea virtuală – sindromul „hikikomori” – a atis aproape un milion de tineri, majoritatea băieți (80%) – greu de recuperat pentru o viață relațională normală, după cum relatează presa niponă, categorie care se regăsește printre clienții vindecați de Ai Aoyama.
Reacțiile de răspuns, în viața publică niponă, au fost diverse. De la ideea „impozitului pe burlacii frumoși”, (50% dintre bărbații cu vârste între 30 și 35 de ani sunt burlaci), care ar trebui să plătească o taxă pe celibat mai mare decât ceilați, susținută de Takuro Morinaga, profesor de economie, la o universitate din Tokyo, o prezență frecventă la televiziunile nipone, până la cea a primului ministru Shinzō Abe – care s-a simțit dator să susțină creșterea participării feminine pe scena economică japoneză.
(Consemnează din Tokio pentru RVW, Ana Luiza Olănescu)
