Una din cele mai mari Păduri de Mesteceni din România este Pădurea Sfinților de la Slătioara

Slătioara închide ca o cortină piesa de teatru divină a Vâlcii. Şi nu este doar un act final. Este binecuvântarea de după cea mai mare slujbă, este un maslu, un cor de arhierei pogorâți cu duh sfânt, care te face să te simţi divin.

Este povestea unei comune cu cele mai multe biserici de patrimoniu din judeţ, multe de lemn, unele de zid, biserici ale haiducilor, altele ale potecaşilor, este un arhipeleag de dealuri, un tablou desenat de Dumnezeu acolo în Rai şi dat muritorilor de aici.

Şi nu doar atât, Dumnezeu a mai făcut ceva. A pus minunile sale, copacul sfânt, lumânările pădurii din noapte la Slătioara.

mesteceniLa Mogeştii Slătioarei pe zeci de hectare avem cea mai frumoasă boltă cerească a pădurilor. Copacii care luminează noaptea, pădurea de mesteceni. Unicat în Vâlcea şi printre cele mai mari din ţară, rezervaţia de mesteceni de la Slătioara este de fapt zăpdada de lemn care e veşnică. Lumânările raiului, copacii care se nasc înţelepţi, cu un var de sevă pură străjuiesc drumurile călătorului în cea mai frumoasă mare de frumos a cerului Vâlcii.

O noapte în poienile pădurilor de mesteceni rivalizează cu o excurie în astral. Ai farurile  destinului lângă tine şi stelele legate de pământ. Doar aici poţi iubi altfel, poţi scrie altfel, poţi cânta doinele străbunilor.

Pentru că, nu-i aşa, mestecenii sunt de fapt spriritele străbunilor de sub ţărână care s-au reîncarnat în sfinţii pădurii.

Slătioara este un basm, de la intrare şi până la Rugetu sau Milostea. Mai mult, Rugetu a intrat în intravilan şi aici se va contura cea mai liniştită oază de turism a Vâlcii. Sub poale de munte, la margine de vis, în Slătioara regală, lumea se deschide spre poezie. Spre mit. O cabala ar spune că la Slătioara ar exista elixirul vieţii fără de capăt.

Aşa e. Aici universul nu are final, intri în tot felul de ceruri, solfegiile te poartă pe portative care nu se închid.

…Abia am plecat dintre mestecenii Slătioarei şi deja îmi lipsesc.

Liviu POPESCU

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *