Casa care moare. Vechea culă boierească de pe dealul Broştenilor, ajunsă azi în mâinile arabilor

Vâlcea, pe drept cuvânt, poate fi numit judeţul castelelor boiereşti. Nu mai puţin de 60 de astfel de reşedinţe ale aristocraţiei româneşti sunt dispuse de la nord la sud, bijuterii de artă brâncovenească, case cu ţinută şi care erau frumos dispuse în toate comunele de Vâlcea.

Printre marile familii de boieri care au lăsat în urmă conace sau adevărate palate în miniatură se numără Brătienii, la Mihăești și Drăgășani, Nicolae Bălcescu, în comuna care îi poartă numele, familia Lahovary, în Budești și Râmnicu Vâlcea, familia Săltea, în Muereasca, familia Poenaru, la Bălcești, Zinca Golescu, la Diculești, Familia Pleșoianu, două conace la Livezi, Familia Măldărescu, la Măldărești, I.G. Duca, la Măldărești, familia Tetoianu, la Râmnicu Vâlcea și Tetoiu, Constantin Drăghicescu, la Măciuca, Ioan Dumitrescu, la Oteșani, familia Săndulescu, la Alunu, familia Zătreanu, la Zătreni, familia Urșianu, la Gușoieni etc.

Sunt, astfel, 60 de reședințe, care, alături de cele peste 32 de mănăstiri de patrimoniu, compun o serie monumentală de obiective de patrimoniu pe care Vâlcea le oferă turiștilor care doresc să cunoască îndeaproape istoria din secolele trecute.

Printre aceste reşedinţe, una are destin tragic, una moare în fiecare zi, sângerează, zidul plânge sub vreme şi nepăsare, urgia morţii a cuprins-o. Mai mult, este una dintre puţinele cule din Vâlcea, o minune de arhitectură de la începutul secolului al XIX-lea. Cula familiei Popescu. Din păcate, ea nu apare pe nicio hartă a patrimoniului… apare doar la arabi în proprietate.

cula1O culă care, azi, a încăput pe mâinile unor palestinieni, despre care nu se mai ştie nimic.

Pe dealul Broştenilor, în Lăpuşata, într-o livadă de peri şi meri bătrâni, pe o culme întărită, la începutul secolului al XIX-lea, se ridică o culă impresionantă, cu creneluri groase, cu etaj şi întărituri.

Dealul este supraînălţat de 8 ţigani robi, sunt aduşi meri din Argeş şi Dâmboviţa şi se trece la zidărie. Apare astfel un mic castel boieresc. În beciul domnesc refăcut, pe una din grinzi, stă scris anul de graţie 1866.

Primii proprietari cunoscuţi ai acestei cule sunt familia Ilie şi Maria Popescu. Iar istoria acestei familii este strict legată de secolul XIX-XX, aici, în Lăpuşata şi Lădeşti.

Maria Popescu este fiica unei fete simple din sat şi a unui fecior de boier. O poveste dramatică, dar care are un final fericit. Mama Mariei se îndrăgosteşte de un fecior de boier, student la Viena, care, într-o vară, lasă lacrimi amare tinerei pădurence. Fata vrea să-şi ia viaţa când îşi dă seama că ruşinea pe care a primit-o îi va distruge destinul. Îşi ascunde sarcina şi, când vine sorocul, fuge în pădure. Acolo o naşte pe Maria şi e pregătită să o omoare. O pune pe o trupină şi vrea să o sugrume, dar un pădurar care se afla în zonă vede scena şi intervine. Află povestea şi promite că nu o va spune nimănui, dar cere în schimb copilul în grijă. Învoiala se face, pădurarul merge la un boier care nu avea copii şi îi duce pe micuţa proaspăt născută. Boierul din Lăpuşata este fericit şi pe loc adoptă copilul pierdut. Astfel, Maria primeşte părinţi de împrumut şi, la vârsta măritişului, se cunoaşte cu preotul Ilie Popescu şi îi devine soţie.

cula2Ilie şi Maria Popescu sunt, la vremea aceea, în a doua jumătate a veacului trecut, una din familiile de vază de pe Valea Cernei. Au 11 copii, din care 7 trăiesc. Cei 7 copii au destine impresionante – industriaşi, medici, profesori, ca şi nepoţii lor. O întreagă elită românească şi politică se naşte la Broşteni. Fruntaşi ţărănişti, liberali. Totul în jurul acelei frumoase case de pe deal.

Comuniştii lovesc năprasnic în familia Popescu. Averi confiscate, arestări, deportări. În frumoasă culă rămâne doar cel mai mic dintre copiii preotului Ilie Popescu. Unul mai boem şi mai delăsător. Din păcate, acesta donează cula, la moartea sa, copiilor celei de-a doua soţii. Aceştia, după revoluţia din 1989, o vând unor arabi din Palestina. Arabi pe care nimeni nu i-a mai văzut de zeci de ani.

În tot acest timp, cula se degradează, livada de meri şi pruni este plină de mărăcini. Acum trei ani, prima fisură în peretele vestic al casei prevesteşte iminenta ei moarte.

cula4„Trebuie să luăm legătura cu arabii să vedem dacă poate fi răscumpărată. Este una din puţinele cule din Vâlcea şi este dramatic dacă moare sub ochii noştri. Păcat că, atunci în anii ’90, nu s-a cunoscut valoarea de patrimoniu, poate că am fi respectat-o mai mult”, spune primarul din Lăpuşata, Nicolae Joiţa.

Poate că va fi prea târziu când arabii vor fi găsiţi şi din vechea culă boierească nu va mai rămâne nimic…

Am vorbit cu mulţi dintre urmaşii lui Ilie Popescu, nepoţi şi strănepoţi, toţi oameni cu carte. Toţi deplâng soarta castelului de pe deal…

Liviu POPESCU

 

3 comments

  • Zeid ibrahim

    E casa mea suna pentru ditalie

  • Tareck Zeid

    A fost foarte frumoasa casa, o tin minte ultima oara cand am fost acolo aveam 12 ani, si acuma am 34. Am avut 11 vi in fata usei facute in stil arc pe o constructie de ciment si fier. A renovat tatal meu casa putin, mai tin minte ca mai avea de lucrat la etaj si la pod. Avea geamuri si usi inca. Mai tin minte si sobele care le avea vro 3 la etaj si una la camera de la intrare. Pomi langa casa mai ales un pom mare de dude antic. Treabuia sa plecam din tara, si ma am intors iar in 2008 prima data acuma 11 ani. Si cand am vazut ce a aramas din casa aia , am ramas socat. Practic nimic din lucrurile noastre care au fost inchise in casa acesta, nici o soba macar. Am ramas socat ca au furat si contoarul de curent si cablurile din pereti, si in unele locuri si caramida rosie din pereti direct scosi .Ma asteptam sa fie furat lucruri din casa acesta, dar nici chiar cablurile din pereti. Am intrebat un vecin , care se servea deja de prunele de langa casa, cine a facut asta???? Raspunsul a fost foarte usor ca nu stie , a fost noaptea!!!!
    Ma mandresc ca casa apartine parinti mei, dar trebuie bani grei pusi in casa asta ca sa revina la loc.
    Ar fi ideal daca primaria Lapusata finanteaza reconstructia la acesta casa, sau macar sa da o mana de ajutor la parinti mei sa o poate redica din nou.

  • Tareck zeid

    Arabii afost doar un singur om, tatal meu, pentru ca maica mea este romanca. A cumparato arabii, dar din pacate a furato romanii .Contuarol de current si cablurile din pereti, oops am uitat si pereti insusi, pentru ca au furat si caramida rosie din ia. Nu mai zic de restu; de lucruri care au fost in casa. Nici politia din nu cred ca stie cine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *