Boişoara – Cetatea celor 7 Turnuri Naturale oferite oamenilor de un Rege Sfânt

Ne aflăm în plin secol al XV-lea, când Ţara Românească era sfâşiată de conflictele dintre ramurile Basarabilor. Doi voievozi (Vladislav al II-lea şi Vlad Ţepeş) s-au duşmănit într-atât de mult, încât vor marca istoria Valahiei în acele sângeroase timpuri, jucând o ruletă între pretenţiile expansioniste ale lui Iancu de Hunedoara, dar şi cele ale Imperiului Otoman, fiindcă ne aflăm chiar în preajma căderii Constantinopolului.

Însă nimic nu mai aduce aminte de asta atunci când urci mai sus de Câineni şi pătrunzi în inima unei cetăţi naturale, cea mai frumoasă Carte Poştală de Vâlcea, locul înconjurat de 7 turnuri naturale, 7 munţi care şiroiesc de sânge, de Lovistea2legende şi de poveşti frumoase ale unor timpuri de mult apuse.

Boişoara, locul unde dacii căutau aur, unde ciobanii ardeleni au venit dinspre cerurile Ardealului, minunea Vâlcii, cel mai frumos colţ de pământ, meterezele unui judeţ care ascunde cea mai frumoasă localitate de pe acest tărâm!

Venind pe marginile Boiei şi ale Boişoarei, se taie muntele la Găujani pentru a intra în Cetatea Loviştei, într-un loc pus de Dumnezeu cu mâna chiar acolo unde cele 7 turnuri montane au păzit, ca pe un Sfânt Graal, secretul istoriei.

Boişoara este capitala Valahiei sfâşiate de războaie în 1451, este locul interzis, loc princiar, acolo unde nimeni nu îndrăznise să mai intre până atunci.

7 familii, precum scrie în cel mai vechi zapis păstrat şi azi la arhive, zapisul lui Vladislav II, duşmanul de moarte al lui Vlad Ţepeş, sunt cavalerii acelui crucial an 1451, când regele fuge în munţi, fiind căutat atât de Iancu, cât şi de otomani. Un an stă aici, în cetatea naturală a Boişoarei şi de aici porneşte  spre recăpătarea tronului.

Lovistea 4Dar cele 7 familii, cavalerii munţilor, primesc cu dar de blestem, prin edict voievodal, 7 munţi – Petriceaua, Faţa lui Sfântu Ilie, Paltinu, Zănoaga, Stânca Mare, Leul şi Arsurile. Sunt primii nobili ai Valahiei lui Vladislav şi apărători pe veci ai Boişoarei.

Din acel moment, Boişoara devine piatră de hotar şi tărâm sfânt, oraşul interzis al Evului Mediu Tăcut. Locul unde România şi-a conservat puritatea.  De altfel, drumeţul care intră în această căldare străjuită de cele 7 turnuri se cutremură. Pentru că niciodată nu a văzut ceva mai majestuos, mai demn, mai frumos. Casele sunt şiruri pe portativul muntelui, este o linişte universală aici, animalele în turme sunt desfăcute pe toate platourile, iar dincolo de creste se văd frânturi din Rai.

Aceasta este Boişoara. În 1947, munţii au fost furaţi de regimul comunist. Nu de tot, 10 ani au încercat comuniştii să-i stăpânească pe boişoreni. Dar în zece ani, toate delegaţiile partidului au fost nevoite să-şi mănânce carnetele roşii marxiste şi să facă mereu cale întoarsă. Abia armata şi trupele de securitate au reuşit să fure turnurile. Dar blestemul i-a ajuns.

Lovistea3Şi munţii sunt din nou ai oamenilor, aşa cum a vrut regele în 1451.

Vâlcea începe aşadar cu Boişoara, cea mai înaltă localitate din judeţ, o comună care are casele pe terasa Raiului şi unde sfinţii şi oamenii pun la cale destine.

După ce ieşi din chinga celor 7 turnuri şi vezi din nou profanul, eşti altfel, te simţi binecuvântat şi parfumat cu frumos. Frumosul de Loviştea.

Mihai IONESCU

Loading...

3 comments

  • Ana Sofroni

    O descriere captivantă a bogăţiilor naturale ce înfrumuseţează Vâlcea României, precum şi a unor crâmpei din glorioasa istorie a Ţării, a firii româneşti celei pline de dor şi dragoste pentru plaiul natal. Toate acestea luate la un loc reprezintă suflarea românească, care, cu menirea ce o are de la Providenţă, trebuie să moştenească şi să stăpânească din tată în fiu darul primit de la Dumnezeu. Cu voia Domnului, facă-se realitate cele hărăzite neamului nostru de Creatorul Lumii! Iar autorului Mihai Ionescu îi suntem recunoscători pentru că a împărtăşit cu noi frumoasa inspiraţie ce-a avut-o.

  • Giupană Petrică

    O descriere frumoasă a locului meu natal,unde am văzut lumina soarelui printre ce 7 turnuri.

  • Caian Mihai

    Am cunoscut acolo o familie frumoasa ca și construcție. Pastratori de tradiții alimentare și prelucrarea lemnului. IVANESCU NICU. și copiii dar și soția sa. Locuri frumoase, oameni buni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *