Drumul Staţiunilor Vâlcene – cel mai lung traseu turistic din România

Am să reiau în articolul ce urmează o temă pe care Râmnicu Vâlcea Week a promovat-o încă de anul trecut şi pe care o propunem ca abecedar pentru candidaţii la Consiliul Judeţean. O temă care, dacă ar fi bine analizată, bine gândită, ar deveni MasterPlanul de Turism al Judeţului Vâlcea şi, implicit, cheia de boltă a punerii acestui crâmpei de Românie pe harta turistică a Europei, nu doar a ţării noastre.

Asta ar însemna şi un efort susţinut din partea autorităţilor locale pentru a construi poate cel mai frumos proiect cu finanţare europeană,  unul variat,  diversificat, destul de solid argumentat prin obiectivele pe care le propune. Este vorba de Drumul Staţiunilor Vâlcene, un traseu iniţiatic de peste 150 de km, care înglobează tot ce are acest judeţ mai frumos.

VidraDrumul staţiunilor vâlcene începe la Obârşia Lotrului, una din cele mai noi microstaţiuni din judeţ, aflată în expansiune şi generată de amploarea pe care au luat-o Transalpina Ski Resort şi şoseaua Transalpina. Obârşia Lotrului este punctul de plecare pentru turişti, fiind aflată chiar în inima muntelui, la intersecţia DN7A cu DN67 C, într-o zonă de poveste, pe malul râului Lotru.

Drumul Staţiunilor se continuă apoi pe DN7A, contur lac Vidra şi ajunge în staţiunea Vidra. Aici trebuie dezvoltată zona, scoase sindicatele şi condamnate pentru crima pe care au făcut-o în aceste locuri. Da, sindicatele din Vâlcea care au distrus turismul românesc ar trebui, din punctul meu de vedere, scoase metaforic în afara legii (vezi toate lucrurile odioase pe care le-au săvârşit cu Vidra, Voineasa, hotel Parâng Olăneşti, Hotel Oltenia Govora…).

După Vidra, drumul staţiunilor continuă pe DN7A spre Voineasa.  A treia staţiune vâlceană de pe axa acestui drum. Turiştii pot vedea un drum spectaculos, care leagă Vidra de Voineasa, prin cheile Mănăilesei, munţi de peste 2000 de metri.

De la Voineasa, drumul staţiunilor se reia pe DN7A, traversând Mălaia şi Brezoiul, cele mai frumoase localităţi de pe Valea Lotrului. Mălaia oferă turiştilor lacurile Brădişor şi Mălaia, zeci de pensiuni, cascade, chei, peşteri, fiind deja definită ca un bogat areal turistic în plină expansiune.

Brezoiul este capitală turistică dublă – a Ţării Lotrului şi a Ţării Loviştei, un oraş care, în 10 ani, a reuşit să iasă din polul sărăciei şi să îşi revendice drepturile pentru a deveni pol turistic al nordului de judeţ.

BrezoiDrumul Staţiunilor intră apoi pe Valea Oltului, pe DN7, spre Racoviţa şi, la Cornet, traversează râul Olt. Ajungem în comuna cu cele mai multe mănăstiri, din care una (Cornet) este cea pe sub care trece trenul. De aici, Drumul Staţiunilor pătrunde în Ţara Loviştei şi merge pe Valea Băiaşului până la Perişani, loc de istorie, unde Basarab I l-a învins pe Carol Robert de Anjou la Posada. Intrăm aşadar pe Drumul Cruciaţilor, Drumul Mătăsii, Drumul Imperiului Roman, Loviştea fiind, ulterior, vatră veche românească, depresiune intramontană, situată la aproape 800 de metri altitudine. De la Perişani se învârte muntele Cozia şi Drumul Staţiunilor se duce spre Berislăveşti, printr-un coridor antic, pe unde mergeau romanii acum 2000 de ani.

Trecem astfel Masivul Cozia şi ajungem în zona Călimăneştiului. Nu ştim dacă mai este cazul să spunem ce se poate vedea la Călimăneşti. Totul! Cinci mănăstiri, cele mai multe complexe termale, Masivul Cozia, drumul de cură balneară, defileul Coziei, Arutela, singura insulă locuită din România…

Drumul staţiunilor din Călimăneşti se poate îndrepta spre Muereasca, prin reabilitarea unui vechi drum forestier paralel cu DN7, mergând pe sub linia subcarpatică. Sunt doar 7-8 km, dar este un traseu de basm. Odată ajunşi la Muereasca, sosim de fapt la Athosul României. La Mănăstirea Frăsinei. Comuna Muereasca este aşezată în cheile înguste ale râului Muereasca,  fiind unică prin arhitectura superbă a judeţului.

ostrov 3Dinspre Frăsinei, Drumul Staţiunilor merge spre Olăneşti, tăind muchia dealului, pe un drum vechi comunal, de pământ în prezent. Şi astfel ajungem în a doua staţiune balneară, Băile Olăneşti. Din nou, oferta este totală în această bijuterie de la poalele Căpăţânilor.

Drumul staţiunilor se îndreaptă apoi spre Râmnicu Vâlcea, pe DN64, dar, la intrarea în municipiu, trece în dreapta râul Olăneşti şi merge în zona Morilor, pe strada Buda. Strada Buda, cu un efort comun, ar putea fi reabilitată de la un cap la altul, pentru că aceasta uneşte Râmnicul de Ocnele Mari. Tăind doar muchia dealului, pe o porţiune de 2 km. Ocnele Mari este staţiune balneară, aflată în proces de dezvoltare, dar şi cel mai vechi oraş din judeţul Vâlcea.

Drumul staţiunilor merge apoi prin Ocniţa şi coboară prin zona Slătioare, spre Mihăeşti, continuând periplul spre Govora. Govora, perla arhitectonică a sudului, are cel mai curat aer din România. De la Govora, prin dealul Pietrarilor, drumul staţiunilor ajunge în Depresiunea de Excelenţă Horezu. Reintră pe DN67 şi traversează  altă zonă de poveste – Pietrari, Costeşti, Tomşani, unde regina este Costeştiul, o localitate completă,  adevărat muzeu în aer liber.

Drumul staţiunilor poposeşte la Horezu, polul turistic al vestului, capitala Tirolului României. De aici, urcăm la Vârful Romani şi, de acolo, coborâm în Vaideeni, punctul final al acestui traseu minune. Vaideeniul şi Horezu încheie, absolut regal – cu munte, cu olărit, cu tradiţii păstoreşti, cu chei, cu meteore, cu peşteri, cu lacuri, acest frumos traseu turistic
Horezu1al judeţului.

Acesta este de fapt Master Planul de Turism al Vâlcii, un drum uriaş care leagă toţi polii turistici ai Vâlcii, care, printr-un proiect european de anvergură, poate fi marcat, asfaltat, acolo unde nu este în prezent. Pot fi conectaţi toţi operatorii şi proprietarii de pensiuni şi moteluri, Arhiepiscopia, Parcurile Naţionale.

Porţiuni neasfaltate nu sunt multe, doar Perişani – Berislăveşti (5 km), Călimăneşti – Muereasaca (8 km), Muereasca – Olăneşti (5 km), Râmnicu Vâlcea – Buda – Ocnele Mari (2 km), Horezu – Vârful Romani (1.600m) – Vaideeni (30 de km, drum de munte).

Este o provocare pentru cine doreşte să ajungă la conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea, comoara se află chiar sub nasul lor. Vâlcea se poate evidenţia pe harta României cu cel mai lung şi mai divers traseu turistic din ţară. Impactul economic, prin promovare,  prin sutele de hoteluri şi pensiuni, de restaurante şi hanuri care se pot realiza pe acest traseu este de neimaginat acum. Ar marca însă o adevărată revoluţie în turismul vâlcean.

Liviu POPESCU

 Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link www.ramnicuvalceaweek.ro către pagina acestui articol.

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *