Suntem atât de incompetenţi, încât Uniunea Europeană ne-a arătat traseul Autostrăzii Sibiu – Piteşti

Traseul final al Autostrăzii Sibiu – Piteşti sau varianta 7, cum este cunoscut, ne-a fost propus de către Uniunea Europeană.

Ce înseamnă asta? Faptul simplu că desenele alea cinci, cariocile de pe hârtie cu care au venit, în toamnă, la Vâlcea, cei de la CNADNR, erau de fapt nişte mâzgăleli banale, fără nicio valoare.

Un lucru era vizibil din avion, variantele care propuneau autostrada pe Valea Oltului erau nu imposibile, dar aveau costuri de până la 6 miliarde de euro, adică uriaşe. Era evident că suna foarte frumos, dar România nu este nici Austria şi nici China, suntem o ţară care nu are drumuri judeţene sau naţionale reabilitate, darmite să mai visăm alte autostrăzi suspendate!

În concluzie, JASPERS, un organism al UE care verifică unde se alocă banii pe infrastructură, a venit în ţară şi, când a văzut desenele cu creioane colorate făcute de birocraţii de la Transporturi, s-au luat cu mâinile de cap. „Bă, voi sunteţi nebuni!”

Astfel, în limita finanţării Uniunii Europene, JASPERS a scos de la sertar cele două studii – cel făcut de IPTANA în 2008 şi cel făcut de Institutul de Proiectări în 1982 (România comunistă)- şi le-a arătat „specialiştilor” de azi că cei de ieri erau ceva mai buni. Sau profesionişti.

Aşa a rezultat Varianta 7, cea care leagă Râmnicul, la Tigveni, de autostradă, fără fanteziile cu Valea Oltului. Rămâne ca Ministerul Transporturilor să gândească varianta de legătură. Sau apelăm la JASPERS.

În fine, Ministrul Costescu spune că, în 2020, vom avea Piteşti – Tigveni gata.

„Pentru această autostradă, termenul de finalizare este 2021. Pentru bucata pe care suntem (Piteşti – Tigveni n.r.), acum este 2020, pentru că este secţiunea 5. Secţiunea 1 va avea acelaşi termen. Ce încercăm noi acum să facem este să devansăm termenul, fără să lăsăm loc de vreo greşeală, să păstrăm calitatea şi să ne mărim viteza. Deci, sperăm să fie înainte de 2020, dar nu promitem nimic. Este ceea ce ne dorim, împreună cu toţi colegii”, a declarat Dan Costescu, ministrul Transporturilor, aflat joi în localitatea Borleşti din judeţul Argeş.

În toamna anului trecut existau însă doar cinci variante de traseu. ”Două trasee au fost sugerate ulterior de către JASPERS”, explică un oficial al CNADNR, care a refuzat să fie citat.

JASPERS este entitatea însărcinată de Comisia Europeană cu analiza proiectelor de infrastructură trimise de România spre finanțare.

Primul traseu, unul dintre cele două trasee menționate de Costescu, seamănă foarte mult cu cel apărut în studiul de fezabilitate din 2008. Singura diferență este că traseul din 2008 este situat mai la vest decât cel actual, în zona localităților Crâmpotani și Curtea de Argeș. Acest traseu are o lungime de 122,3 kilometri, fiind cu aproape un kilometru mai lung decât cel analizat în 2008 (121,5 kilometri). Restul de trei trasee propuse în toamna anului trecut au lungimi cuprinse între 125 și 130 de kilometri și, asemenea traseului din 2008, ies din calcul la selecția traseului final. Potrivit informațiilor Digi24.ro, primului traseu din pachetul de cinci i se adaugă la analiză unul din cele două trasee sugerate de JASPERS.

Acesta ar fi cel mai scurt, cu o lungime de 119 kilometri.

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *