Râmnicu Vâlcea, oraşul care s-a construit în Delta Olăneştiului

E o teorie îndrăzneaţă, deşi râul Olt nu este tocmai un lac sau o mare, dar relieful şi geografia zonei unde este situat Râmnicu Vâlcea au avut, timp de mii de ani, caracterul unei delte.

Inclusiv denumirea oraşului, Râmnic, vine de la Râmbnic, adică „lacuri cu peşte”, şi se ştie, din toate înscrisurile istorice, că erau zeci de astfel de lacuri în zona actuală a oraşului.

Râul Olăneşti se varsă în râul Olt într-o platformă lină, fără diferenţe considerabile de cotă. Cele două maluri ale delta genericrâului Olăneşti sunt, de fapt, marginile actuale ale dealului Capela şi Dealului Petrişor.

Orice observator cu ochi format, care priveşte fie de la releul de pe Capela, fie din zona castelului de apă de pe dealul Petrişor, poate nota cum cele două maluri se termină efectiv pe o tangentă, restul solului actualului oraş fiind, de fapt, format prin depuneri consecutive, în mii de ani, ale aluviunilor aduse de râul Olăneşti.

Adică se poate afirma foarte clar că, acum zeci de mii de ani, râul Olt de fapt curgea chiar la baza celor două dealuri – Capela şi Petrişor, numai că aluviunile aduse de Olăneşti au reuşit să consolideze platforma uscatului şi să creeze actuala platformă a oraşului.

S-au găsit, la toate săpăturile din zona centrală, urme fosiliere de scoici sau alte animale subacvatice care au trăit, acum mii de ani, în râul Olăneşti.

De altfel, oraşul Râmnicu Vâlcea, încă din perioada pre-medievală, s-a dezvoltat cu nucleul imediat sub Dealul Capela, ulterior acesta avansând  spre est, odată cu mutarea albiei râului Olt şi cu întărirea platformei. Deci avem de a face delta2clar cu un fenomen deltaic, construit în timp de râul Olăneşti, fapt care se vede foarte bine pe toate lacurile de acumulare din aval de Râmnic şi, cel mai precis, exact în zona de confluenţă.

Exemplul clar, care se vede cu ochiul liber, este chiar în zona podului de la Casa Ştiinţei, unde vegetaţia şi conformaţia reliefului sunt categoric unele deltaice, predominând nisipurile, plaurii, trestia şi papura, sălciile. Dar a devenit  şi o zonă de cuibărit pentru zeci de păsări.

Tot aici se vede distinct cum apele râului Olt înaintează în amonte pe albia Olăneştiului, anulându-se orice cotă între cele două ape, râul Olt fiind aici chiar un lac. Dacă nu ar exista îndiguirile de pe râul Olăneşti, vărsarea acestuia ar fi una care s-ar extinde şi ar avea o geografie variabilă.

Nu degeaba aici au venit, în secolul trecut, bulgarii care au format comunitatea Ostroveni şi care,  timp de zeci de ani, au ales delta3să cultive legume în zona actualului cartier care poartă numele ostrovenilor de dincolo de Dunăre.

Se poate spune, astfel, că Râmnicu Vâlcea este un oraş care s-a construit într-o deltă, pe măsură ce râul Olăneşti a depus, în sute şi mii de ani, aluviuni, creând un sol fertil, dar şi consolidând o platformă pe care s-a ridicat actualul oraş.

De altfel, în hărţile din secolul al XIX-lea, se vede o geografie absolut diferită de ce vedem noi acum. Râul Olt era mult mai la vest decât acum, curgând undeva în zona actualului Bulevard al Tineretului, râul Olăneşti se vărsa în câteva braţe, iar imediat după confluenţă, pe Olt, aveam câteva insule, cea mai mare fiind chiar insula Lahovary, locul unde acum se află pădurea şi prelungirea Bulevardului Dem Rădulescu. Lacul Căcăcioasa este exact restul de braţ al Oltului, arătând, de fapt, fostul traseu al acestui râu, de acum 40-50 de ani.

Delta1În prezent, acest fenomen natural a fost stopat, lucrările hidrotehnice au stabilizat şi au delimitat clar albiile celor două râuri, însă, potrivit geografilor, limba de pământ pe care Olăneştiul o creează mult în albia Oltului, la vărsare, ar putea duce la o blocare a cursului. Numai că Hidroelectrica, prin turbinarea apei din lac, nu permite o depunere a acestei platforme, care se vede cu ochiul liber în spatele Casei Ştiinţei.

Mihai IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *