Drumul spectacol de sub Munte care leagă Valea Jiului de Valea Oltului

Valea Oltului şi Valea Jiului sunt legate printr-unul din cele mai frumoase drumuri turistice, din păcate invizibil pentru autorităţi, şi mă refer, cu precădere, la cele vâlcene. Este un drum care, de fapt, constituie demarcaţia sau linia sudică a Ardealului virtual în Oltenia. Sau este cum o mai cunoaştem cu toţii: Ţara Olteniei de sub Munte.

Din păcate, Vâlcea a lipsit la startul reabilitării acestui drum, Gorjul fiind mai motivat în a-şi pune în valoare singura zonă splendidă pe care o deţine. Noi, vâlcenii, am avut conducătorii de judeţ pe care ni i-am meritat şi nu am ştiut ce să facem cu un dar minunat oferit de natură.

Oltenia2Aşadar, drumul porneşte din Curtişoara, o frumoasă localitate de pe Valea Jiului, iar indicativul acestuia este 665. Drumul gorjean începe să urce timid spre munte, dar niciodată pe munte, cum, de fapt, o face pe tot traseul prin Tetila, Bârcaciu, Muşeteşti, până spre Crasna. Este zona oieritului sau zona până la care au ajuns ciobanii ardeleni în migraţia lor din secolele trecute. Este drumul de sub Parâng sau drumul central al Olteniei de sub Munte. Drumul de sus al Gorjului. Un drum care străbate exact interferenţa dintre tradiţia pur oltenească a bazinului Jiului şi cea păstorească.

Drumul ajunge în Novaci, după ce traversează două localităţi ale Aninişului. De aici pleacă spre nord drumul regilor, Transalpina, dar noi ne continuăm traseul, pe 665, prin Baia de Fier şi Polovragi. Adică desenăm fruntea Gorjului, privind mereu în stânga creasta Parângului, până la Căpăţânii.  Admirăm cheile Galbenului şi ale Olteţului, drumurile care duc la Peşterile Muierii şi Polovragi.

Oltenia3Intrăm în Vâlcea fix pe Valea Cernei, în cea mai cunoscută localitate ciobănească, Vaideeni. O comună unde oltenii localnici din Mariţa au crescut cu ciobanii veniţi de peste munţi şi care s-au aşezat în valea Luncavăţului.  Drumul recent modernizat poartă indicativul 665 până la Horezu. Dar nu intrăm în naţional, ci încercăm să ieşim  pe la Taco, să trecem dealul spre Romani, iar din dreptul Mănăstirii Brâncovene să căutăm strada Neagota, cum este trecută pe hartă. Este drumul prinţului Charles, cel care ne scoate la Costeştii Vâlcii, localitatea muzeu.  Până aici, drumul poartă indicativul 147.

Din păcate, aşa cum am spus, Vâlcea a lipsit de la capitolul inspiraţie, drumul nu este reabilitat, deci doar cu 4×4 se poate merge. Acest drum taie creasta subcarpatică spre Mănăstirea Bitriţa.

Din Costeşti, căutăm drumul 646 A, drumul de sub Căpăţânii, cel care, prin Pietreni, ne duce la Bărbăteşti. Acesta se află în lucru, este Drumul Mănăstirilor vâlcene. De la Bărbăteşti spre Dobriceni, Stoeneşti, Măglaşi se află în lucru. Numai că la Dobriceni părăsim 646 A şi, folosind 160, dăm în drumul Măglaşilor, 651. De aici, se merge spre Băile Olăneşti pe Drumul Naţional, după care se trece pe un alt drum nereabilitat, 171, spre Muereasca de sus. Din Oltenia4Muereasca, există un alt drum, tot nereabilitat, care ajunge în Călimăneşti, adică pe Valea Oltului.

Aşa cum am afirmat, Vâlcea a dormit 25 de ani, neştiind ce să facă la nivel de infrastructură turistică,  deşi are atâtea comori la îndemână. În tot acest timp, gorjenii, pe care noi îi considerăm… cam „inferiori” nouă, şi-au valorificat potenţialul turistic, au avut pârtie de schi cu 10 ani înaintea noastră, iar drumul lor de sub munte arată impecabil. Vâlcea fudulă stă şi priveşte după alte interese, nu după cele care ar pune-o cu adevărat în valoare.

Mihai IONESCU

2 comments

  • Mocanu Gabriel

    Tinuturile valcene sunt desprinse parca din alta lume, o lume fantastica, incarcata de energie, de spiritualitate si deistorie. Este pacat ca nu se dezvolta infrastructura, asa sufera turismul si implicit locuitorii acelor meleaguri de vis. Ideal ar fi ca din concurenta celor doua judete sa iasa ceva constructiv nu doar comentarii si pareri de rau.

  • dan

    VALEA jIULUI inseamna Petrosani ,Petrila, Vulcan,Lupeni…. mai e si alta valea jiului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *