Mormântul regelui misterios din Ţara Loviştei

În judeţul Vâlcea există înmormântaţi trei mari domnitori ai Ţării Româneşti, toţi trei din dinastia Basarab. Aceşti regi au fundamentat şi consolidat statul feudal românesc.

Doi dintre aceştia sunt înmormântaţi în mănăstirile pe care le-au ctitorit, Mircea la Cozia şi Matei Basarab la Arnota.

Despre cei doi s-a scris mult, Mircea cel Bătrân este cel care atestă documentar şi Râmnicul şi judeţul Vâlcea, Matei este un mare cărturar.

Dacă se asculta dorinţa lui Brâncoveanu, am fi avut azi 4 mari domnitori ai Ţării Româneşti înmormântaţi la Vâlcea.

Cele mai puţine date se cunosc, însă, despre al treilea mare rege, cel care oferă Ţării Româneşti cea mai lungă dinastie, a Basarabilor.  Este vorba de Tihomir.

20160106_112905Tihomir Basarab, tatăl lui Basarab I, cunoscut şi ca Negru Vodă, este domnitor al actualei Oltenii, unii istorici spun că ar fi fiul lui Seneslau, cel care reuneşte ambele cnezate al lui Litovoi şi Seneslau.

Istoria nu oferă răspunsuri concrete, dar, în Ţara Loviştei, în comuna Titeşti, un mormânt situat într-un pâlc de aluni, sub o piatră mare, cu inscripiţii slavone, ar putea fi mormântul lui Tihomir. De ce spunem asta?

Pentru că, după victoria de la Posada, Basarab I a ridicat în Titeşti o biserică şi trei stâlpi de piatră, potrivit documentelor. Unul dintre cei trei stâlpi de piatră a fost găsit în apropierea acelui mormânt. Pe acel stâlp sunt mai multe inscripţii. Traduse, printre cele scrise se află şi următorul citat: „Slavă răposatului, viteazul Tihomir Basarab! Slavă lui în veci”.

Primăria Titeşti va aşeza o placă cu traducerea întregului înscris dăltuit pe stâlpul de piatră.

Ref:

În revista „Studii vâlcene” din 1971, prof.univ. dr.doc. Damian Bogdan a publicat următorul articol: ” Ţara Loviştei ascunde încă multe mărturii ale trecutului de glorie al poporului român.  Prin aşezarea sa, Titeştii pare să fie centrul acestei regiuni de geneză a neamului. La 1 km sud-vest de sat, în punctul „Gruiul Plăcintei” din „Dosul Dealului”, s-a descoperit o piatră paralelipipedică de dimensiunile 2m x 1,70m x 0,70m. Pe latura de nord-vest a pietrei este săpată o cruce bizantină cu înălţimea de 40cm. Pe aceeaşi latură se află şi o inscripţie slavă dispusă pe trei rânduri. […] Cele trei rânduri de text au punctuaţie şi sunt precedate de câte o cruce reprezentând invocaţia simbolică, ceea ce ne determină să credem că este vorba de trei texte deosebite. […] După factura literelor celor trei rânduri din text, inscripţia ar putea fi datată prin secolele XII-XIV, urmând ca studiile ulterioare să confirme sau să infirme această ipoteză iniţială. […] Descifrarea textelor în întregime şi dublarea acestei munci de serioase cercetări arheologice poate duce la scrierea unor pagini necunoscute din trecutul patriei noastre.”

ScanImage002

Domnul Florea Vlădescu, învăţător, cunoscut cercetător şi autorul monografiei comunei Titeşti, şi dl primar Cătălin Daneş au fotografiat această piatră în decembrie 2014.

poza2

poza3  Se observă ca înscrisul seamănă cu cel descris de profesorul Voica.

După cum se poate remarca, înscrisul de pe piatră este parţial şters, însă rândul al doilea este mai bine conservat şi este identic celui descris de prof. Damian Bogdan, în 1971.

Această piatră este părăsită şi ascunsă de nişte tufe (arbuşti). Pe lângă ea, în urmă cu sute de ani, era vechiul drum care lega Sibiul de Câineni, Boişoara, Titeşti, Perişani, Sălătrucel, Curtea de Argeş. De menţionat că, în Perişani, la Posada, a avut loc cunoscuta bătălie dintre domnitorul Ţării Româneşti, Basarab I şi regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Victoria fiind de partea domnitorului român, a fost, astfel, câştigată independenţa ţării, scăpându-se de suzeranitatea maghiară.

Tot în împrejurimi se mai găsesc, şi azi, urmele unor vechi construcţii (han sau biserică) şi chiar ale castrului roman din Titeşti, ridicat pe vremea împăratului Hadrian.

Profesorul Voica interpretează aceste ideograme astfel:

tit03

tit04tit05-1 Maciej Stryjkovski a consemnat aceste monumente (crucea de piatră din Titeşti şi piatra din Gruiul Plăcintei) în 1574.

AP

5 comments

  • Carol Terteci

    Autorul nu mentioneaza ca domnul Voica face multe interpretari cum il taie capul. Blogul domniei sale este elocvent in aceasta privinta. Sa mai adaug ca e un dacoman si un protocronist? Unde e metodologia istorica? Sau credibilitatea? Mai exista un medic clujean ce se crede mare lingvist si nu are ceva mai bun decat sa desparta in silabe cuvinte romanesti si de prin India si alte tari. Apoi se bate cu pumnul in piept ca in Asia se vorbeste romaneste. Penibil!

    • voica george

      Da,sunt un dacoman! Dumneata ce esti ,domnisorule ?!De vrei sa ma cunosti, invata sa citesti ce trebuie si cum trebuie !Studiaza-i pe istoricii antici, greci si latini ,si -apoi mai stam de vorba ! Metodologia ta istorica consta ,probabil ,in vorbe de bucatarie ! Pofta buna ,lele Floare !

  • Magureanu George Daniel

    Cu tot respectul, pentru pasionații istoriei vâlcene, Bătălia de la 1330, zisa -de la marele istoric Nicolae Iorga-de la Posada (altcumva trebuia și trebuie să se numească !), nu a avut loc pe aceste meleaguri( Perișani-Pripoare-Titești), oricât ne-am dori noi. De altfel, cred, că în anul 2018 vor apărea clarificări surprinzătoare în acestă privință. Adevărul și cercetarea istorică trebuie să meargă mână în mână. Nu pe supoziții și interpretări nedovedite și nefundamentate trebuie să ne construim istoria. În comuna Titești,punctul „Gruiul Plăcintei” din „Dosul Dealului”, s-a descoperit o piatră paralelipipedică cu inscripții parțial șterse scrise în chirilică. Nu vă iluzionați, nu este vreunul dintre stâlpii de piatră descriși de călătorul polonez Maciej Stryjkovski la 1574, nu este de la 1330 însă este un document epigrafic important de ev mediu, care necesită noi investigații și mai ales protecție și punere în valoare. Succes în noa direcție. Cealaltă,este un drum total închis, nu posadă!

  • Pentru Magureanu George Daniel,

    Afirmi ca unul dintre stalpi poate fi unul dintre cei descrisi de călătorul polonez Maciej Stryjkovski la 1574, NU INTELEG CARE ESTE PROBLEMA? DACA I-A VAZUT IN 1574, NU PUTEAU EXISTA SI IN 1330???

    In legatura cu locatia bataliei de la Posada din 1330, singurele variante de acces spre „Tara Roamaneasca” puteau fi pe valea Oltului sau pe valea Argesului, dar tinand cont de locatia capitalei, Curtea de Arges, cel mai plauzibil este faptul ca batalia a avut loc undeva pe valea Argesului. Am eliminat din start valea Jiului deoarece atunci cand vrei sa ataci pe cineva te duci direct la capitala, nu treci prin toata tara!

  • Laurentiu

    Acea inscriptie slava este tradusa demult si evident nu are nici o legura cu ce propune prof Voica: https://www.voceavalcii.ro/1051-adeva-rul-despre-inscriptia-slavo-romana-de-la-titesi.html

    De altfel, din modul cum interpreteaza inscriptia se poate trage usor concluzia ca domnul profesor interpreteaza in functie de cum ii dicteaza propria constiinta, fara nici o coerenta sau legatura cu modul de interpretare a scrierilor vechi slavone.

    Asa cum spunea cineva mai sus prof. Voica vine din niste cercuri care trateaza o istorie imaginara, idealizata, paralela cu realitatea. Mai grav este ca o primarie se lasa atrasa in acest demers si aseaza o placa cu toata povestea asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *