Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România – ultimul episod

 

Vom încheia azi serialul dedicat celui mai frumos judeţ al României, un judeţ care a fost înzestrat de Dumnezeu cu absolut toate formele de relief, cu un potenţial copleşitor în toate aspectele economice şi care ar putea primi, ca brand naţional, mai multe definiţii. Iar pe baza acestui brand, vâlcenii, cu un compozit de excelenţă al conducerii, ar deveni poate cei mai bogaţi români.

Numai că, din păcate, Vâlcea a avut, până în prezent, cea mai mediocră clasă politică şi una din cele mai slabe conduceri de judeţ, pe toate palierele, cu mult sub emblema aristocratică a tărâmului.

Valcea frumoas1De exemplu, Vâlcea ar putea fi numit judeţul sării sau al băilor cu sare. Într-un proiect exemplar pe mai multe coordonate, Râmnicul şi Ocnele Mari ar putea dezvolta un complex turistic şi cultural de excepţie. Ar trebui nu  două-trei ştranduri care să funcţioneze în cele două oraşe vecine. Ar trebui să existe cel puţin 10 piscine sărate, pe lângă cele publice, investitori privaţi care să fie sprijiniţi de autorităţi să dezvolte astfel de băi,  complexuri hoteliere şi o reclamă agresivă la nivel naţional ca să vină turiştii în „Ţara Sării”. Pe lângă aspectul balnear, coordonata istorică a celor două Buridave ar putea să adauge un plus de exotism acestui complex.

Vâlcea ar putea fi judeţul Transalpinei, judeţul care urcă rutier la 2000 de metri şi oferă, iarna, un complex de agrement similar celui din Austria. Vâlcea ar putea avea cel mai vast domeniu schiabil din România dacă autorităţile s-ar implica în a aduce privaţii să cunoască, să simtă, să iubească acest pământ.

Vâlcea ar putea deveni judeţul cheilor, al canioanelor şi cascadelor, pe toate râurile de munte din acest judeţ existând cele mai frumoase şi mai pitoreşti astfel de fenomene, de dantelării în versanţii munţilor.

Valcea frumoas2Vâlcea ar putea fi numit judeţul balnear, însemnând un proiect comun, care să unească, sub o singură entitate, cele trei staţiuni balneologice şi care să fie promovat cu toată gama de servicii, atât medicale, cât şi colaterale.

Vâlcea ar putea deveni judeţul varietăţii şi al patrimoniului imaterial. De la portul popular la cântul popular – transilvan la nord, muntenesc la est, oltenesc în sud şi sud-vest, Vâlcea oferă o mică Românie celor care vor să simtă tezaurul nostru, moştenirea secolelor sau a celor două milenii de fiinţare.

Vâlcea poate fi numit Athosul României. Cu peste 90 de lăcaşe de cult de patrimoniu, mănăstiri, biserici de zid, biserici de lemn, troiţe, Vâlcea deţine podiumul moştenirii spiritualităţii româneşti.

Valcea frumoas3Vâlcea poate fi numit judeţul lacurilor şi al deltelor, punând în valoare munca oamenilor din ultimii 50 de ani în domeniul hidrotehnic şi exploatând cu succes cele 8 ecosisteme deltaice de pe râul Olt, lacurile frumos aranjate în spatele munţilor…

Vâlcea poate fi numit judeţul modelatorilor în lut – Hurezi, Lungeşti, Vlădeşti fiind zone unde mici demiurgi îl copiază pe Dumnezeu şi dau o viaţă pământului, o viaţă a artei, un sens al existenţei omului.

Vâlcea poate fi numit judeţul nobilimii româneşti, având cele mai multe conace boiereşti din ţară, locul unde schimbul de generaţii al secolului XIX a promovat paşoptismul şi modernitatea României.

Din păcate, toate aceste comori au fost complet necunoscute celor care au  condus Consiliul Judeţean, Prefectura, deconcentratele. Acolo, în aceste foruri, au fost puşi, de-a lungul anilor, tot felul de amatori şi lipitori de afişe sau au dominat interesele finaciare, cine Valcea frumoas4mai dirijează CET-ul, ce firmă trebuie să asfalteze nu ştiu ce, care să fie comisionul la…, cât mai e mita, cât se mai dă, unde îmi bag amanta, iubitul, nepoata, finul…

Acesta a fost trecutul. Prezentul deja are semne bune, iar viitorul surâde cu un oarecare optimism, chiar şi la nivelul Consiliului Judeţean.

Da, Vâlcea este cel mai frumos judeţ din România, iar frumuseţea şi bogăţia lui încep să fie, în sfârşit, puse în lumină!

Mihai IONESCU

Loading...

7 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *