Adevărul istoric al luptei de la Călugăreni

Supărat pentru că dentistul său din Galata nu îi lucrase bine dantura şi cei doi incisivi erau mai lungi decât restul dinţilor din gură, Sinan Paşa îi spuse celei de a doua cadâne pentru că prima era la sifoane în piaţă, că se duce până la ghiauri să se bată cu unul Mihai, copil din flori de al lui Pătraşcu. Nu de alta dar cu Pătraşcu avusese ceva datorii de la ultima partidă de tabinet, neonrorate.

Zis şi făcut, a treia şi a patra cadână i-au făcut bagajul şi împreună cu frunza şi iarba care numărau în acele vremuri vreo 40.000 de spahii şi ieniceri trecu Bulgaria care în acea vreme de supărare se făcuse paşalâc turcesc şi nu avea nici all-inclusive la Nispuri.

Mihai al lui Viteazu care tocmai ce se cununase pe la Brezoi mai sus de parcările viitor turceşti se supără rău la auzul acestei veşti şi plecă din crâşmă în crâşmă să cheme oştenii la luptă. Îi făcu rechemare lui Preda care era în concediu într-un city break la Viena, Stroea era la prăşit la soacră-sa iar Baba Novac era şi el plecat cu iubitul într-un sejur, se spune că Baba ar fi fost pidosnic în vremea aceea.

Mihai îl sună şi pe Rudeanu care era cronicar şi îi ceru să vină la Călugăreni cu primul tren de noapte.

Şi uite aşa, Mihai al lui Viteazu, reuşi să adunce cu totul vreo 10.000 de suflete, restul erau plecaţi la muncă în Italia şi Spania, să le facă ălora catedrale. Se supără omul şi se uită peste Dunăre să vadă tabără la Sinan. Îl chemă pe turc la o discuţie şi încercară să ajungă la un acord, în contul datoriilor lui tac-so. Era vorba cum spun istoricii de bir. Mihai însă îl înjură olteneşte pe turc şi vru să-i tragă şi un şut în fund mai ales că mirosea a dentist.

Începu lupta. Mai greu pentru ai noştri care se treziră pe la 9, fiind mulţi bugetari la curtea lui vodă. Turcii deja se plicitisiseră trecând Dunărea la Giurgiu de câteva ori până la Neajlov. Un râu plin de broaşte, mocirlă şi trestie. Supăraţi rău că nu erau drumuri asfaltate ca la ei, deşi Uniunea Europeană nu îi voia şi pe ei. Un miliţian de la Giurgiu chiar amendă câţiva spahii pentru comportament dubios iar trei giurgiuvence au făcut banii pentru ziua respectivă prin boschete

Preda veni de la Viena şi îi arătă lui Mihai nişte jeansi, apoi se apucară de luptă. Bugetarii lui Mihai se speriară şi dădură să fugă de pe pod dar se enervă ghiarul, luă securea aia cu două tăişuri şi se băgă între ei. Asta le insuflă curaj iar turcii care nu prea îl ştiau pe Mihai cum arată, când văzură un bărbos cu o căciulă d-aia mare în cap, s-au speriat ca de coborârea profetului pe pământ. Sinan care era şi el pe pod, undeva la urmă, pregătit să intre în Valahia fu luat de valul panicard de turci şi aruncat în mlaştina Neajlovului. Se lovi de o un pet de bere şi îi săriră doi dinţi puşi de dentist. În cele din urmă reuşi să se agaţe de remorca unui Tir de la Romtaş Kocataş şi trecu Dumărea pe acolo pe unde urma să fie podul prieteniei.

Şi uite aşa se termină lupta de la Călugăreni. Veni şi Teodosie Rudeanu la final, trenul avusese întârziere iar Stroe făcu bâză de el şi îi spuse să scrie ceva în limbajul vremii dar să nu uite de dantura lui Sinan.

În timpul ăsta Sinan se duse glonţ la dentist şi îi puse pe masă dinţii. Dentistul se scuză şi îi spuse că ăia erau dinţii de probă. Tehnicianul era la Kusadasi în concediu cu vreo patru cadâne.

Şi uitea aşa se încheie o nouă pagină glorioasă din istoria noastră românească. Alah Egbar.

Alah E la Bar!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *