Primul om din Europa a fost descoperit la Vâlcea

Se învaţă peste tot la istorie. Toţi ştim că primele fosile humanoide din Europa s-au găsit la Bugiuleşti, din comuna Tetoiu.

Descoperirea „Pescarului de pe Lacul Getic” a bulversat şi încă bulversează istoricii şi arheologii care pretindeau că „le ştiu pe toate”. Această descoperire a atras atenţia străinilor, aşa cum era şi normal, iar studiile acestora nu fac decât să confirme faptul că istoria pe această Planetă începe în Carpaţi.

Din publicaţia Adevărul aflăm mai multe despre acest schelet de umanoid descoperit în Râmnicu Vâlcea:

„Descoperirea „Pescarului de pe Lacul Getic“ sau a „strămoşului europenilor“ a generat o campanie de promovare agresivă în timpul regimului comunist, dar şi o serie de controverse de-a lungul timpului, căci cercetători de talie internaţională au ajuns la concluzia că „omul de Bugiuleşti“ are un început de coadă. Specialiştii confirmă că rămăşiţele au o vechime de aproximativ două milioane de ani. Povestea „Pescarului de pe Lacul Getic“ începe în 1962, când o echipă de cercetători, condusă de istoricul, antropologul şi arheologul Constantin Nicolae-Plopşor, avea să facă o descoperire remarcabilă pentru lumea ştiinţifică.

La scurt timp de la deschiderea şantierului de la Bugiuleşti, din comuna vâlceană Tetoiu, specialiştii români au scos la iveală un depozit osteologic impresionant, de la 23 de mamifere, despre care s-a spus că are o vechime de 1,8-2 milioane de ani. Cercetătorii au scos la suprafaţă de la rămăşiţele unei girafe până la fosile de maimuţă şi urs. Descoperirea antropologilor de pe Valea Olteţului a iscat, de-a lungul deceniilor, o serie de controverse, dar nu din cauza fosilelor animale, ci ca urmare a scoaterii la suprafaţă a trei fragmente de os, despre care s-a spus că aparţin unui humanoid: omul de Bugiuleşti.

Australanthropus Oltenesis, mit sau adevăr ?

Prezentat drept strămoşul europenilor, „omul de Bugiuleşti” a ajuns rapid în toate cărţile de istorie din şcoala generală, dar şi în cursurile studenţeşti. Propaganda comunistă a funcţionat perfect în anii 60’, iar despre “Pescarul de la lacul Getic” sau “Australanthropus Oltenesis” s-a vorbit în toate mediile ştiinţifice internaţionale. Oasele despre care s-a spus că aparţin unui humanoid au ajuns la Institutul de Arheologie din Bucureşti, în timp ce restul fosilelor animale au fost expuse la Muzeul Olteniei din Craiova.

Încă din perioada comunistă au existat voci care şi-au exprimat îndoiala că cele trei fragmente de oase din Bugiuleşti au aparţinut strămoşului europenilor, dar cercetătorii respectivi nu au fost lăsaţi să cerceteze fosilele. Pentru a-i convinge pe specialiştii care au pus la îndoială autenticitatea fosilelor umane găsite la Bugiuleşti, autorităţile române au apelat la ajutorul specialistului în antropologie Raymond Dart, cel care a descoperit în 1921, în Africa de Sud, fragmente osoase ce au aparţinut unui australopitec (strămoşul hominid al omului, ce semăna cu un cimpanzeu, n.r.).

Raymond Dart s-a deplasat în Tetoiu, dar nu a putut compara fragmentele de os găsite în Vâlcea cu cele descoperite în Africa de Sud. Reprezentanţii Muzeului Olteniei care au studiat fenomenul de la Bugiuleşti spun că antropologul a infirmat că cele două femure şi tibia găsite în zona Lacului Getic au aparţinut celui mai vechi hominid de pe continentul european, la scurt timp după ce a părăsit România.

„Omul de Bugiuleşti” avea un început de coadă!

Trei decenii mai târziu, un alt cercetător de talie internaţională a spulberat teoria antropologilor români. Belgianul Jean–Marie Cordy susţinea că fragmentele osoase ar aparţine unui urs. “Concluzia e că nu există omul de Bugiuleşti. În 1992 sau 1993, în Vâlcea au ajuns nişte specialişti belgieni care au examinat oasele.

Aceştia au ajuns la concluzia că oasele aparţin unei specii de urs. În cazul de faţă nu se pune problema unei confuzii foarte mari, întrucât oasele de urs seamănă cu cele umane. Nimeni nu a mai pretins apoi că la Bugiuleşti a fost găsit strămoşul europenilor”, declară Aurelian Popescu, muzeograf în cadrul Muzeului Olteniei.

După Revoluţie, s-a emis şi ipoteza că oasele ar fi de maimuţă, dar nu au mai fost efectuate alte expertize din care să rezulte, cu certitudine, acest lucru. Cert este că depozitul osteologic de la Bugiuleşti a stârnit şi atenţia unor cercetători din America. În anii 2000, aceştia au poposit pe meleagurile vâlcene pentru a afla date suplimentare despre o specie rară de maimuţe.

Cum se presupune că trăia cel mai „bătrân” european?

Despre vestigiile umane de la Bugiuleşti au curs râuri de cerneală, atât în ţară, cât şi în străinătate, descoperirea fiind pomenită în mai toate cărţile despre proto-hominizi sau “oamenii în formare”. Pe baza informaţiilor iniţiale, unul din istoricii vâlceni a încercat să explice, înainte să se dea verdictul despre autenticitatea fosilelor, cum trăia strămoşul europenilor.

“Australanthropus Oltenesis trăia în cete sau hoarde şi ducea o viaţă mult asemănătoare animalelor. În ceea ce priveşte hrana sau locuinţa, ştia să şi-o “aleagă” şi să se adăpostească sub stânci, în peşteri sau pe terasele râurilor. Ca fiinţă inteligentă, a făcut progrese în făurirea uneltelor din os, şi mai puţin din piatră, şi pândea, după cum o dovedeşte osuarul de la Bugiuleşti, înnămolirea animalelor preferate, pe care apoi adesea le sacrifica.

Numai aşa îşi găseşte explicaţia faptul că, într-un perimetru restrâns, s-au descoperit resturile fosile la 28 de specii de ierbivore şi carnivore, precum şi de maimuţe, care nu puteau să convieţuiască paşnic”, scria istoricul Gheorghe Petre-Govora, în volumul “O preistorie a nord-estului Olteniei”.”[1]

„Primul om din Europa” este denumirea proiectului prin care Primăria Tetoiu doreşte să promoveze situl arheologic Bugiuleşti, unde, în anii ’70, au fost găsite fosilele unor umanoizi, vechi de 2 milioane de ani, considerate a fi ale primilor oameni din Europa.

„La istorie, în toată Europa, nu doar în România, se învaţă despre Bugiuleşti şi despre primii oameni din Europa. Dar puţină lume ştie că satul Bugiuleşti se află în comuna Tetoiu. Aici, în anii ’70, o echipă de arheologi a descoperit fosilele primilor oameni din Europa. Ne dorim astfel să punem Tetoiu pe harta Europei, prin promovarea sitului de turbă de la Bugiuleşti; este un respect pentru istorie şi poate aduce turişti, cercetători, noi arheologi, tabere tematice în această zonă”, a declarat luni primarul Antonie Lucian.

Acesta spune că potenţialul turistic de pe Valea Saşei ar fi valorificat prin apariţia unor pensiuni cu specific local, Tetoiu fiind dispus în partea mediană a judeţului Vâlcea, în zona deluroasă.

Săpăturile arheologice întreprinse de arheologul C.S. Nicolae-Plopşor între 1960-1969 şi reluate în 1975, în punctul „Valea lui Grăuceanu”, din satul Bugiuleşti, comuna Tetoiu, au scos la iveală un bogat material osteologic, datând din perioada villafranchian. Osemintele umane descoperite la Tetoiu şi expuse apoi la Muzeul Olteniei din Craiova au fost considerate ca aparţinând celor mai vechi humanoizi din Europa. Acestor fosile umane descoperite la Bugiuleşti li s-a dat numele de Australoanthropus Olteniensis.

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *